Ce se poate întâmpla după un referendum de revizuire a Constituției

1. Dacă referendumul este validat

Pentru a se aplica, o lege de revizuire a Constituției, care a fost adoptată de Parlament, trebuie aprobată și prin referendum național, conform Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Concret, un referendum național este validat dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Totodată, acesta este validat doar dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă minimum 25% din votanții înscriși pe listele permanente.

Rezultatul final al referendumului este trimis de Biroul Electoral Central la Curtea Constituțională, care trebuie să-l confirme printr-o hotărâre publicată în Monitorul Oficial. Astfel, dacă cele două condiții de mai sus sunt îndeplinite și răspunsul majoritar este „DA”, legea de revizuire a Constituției se aplică efectiv de la data la care hotărârea Curții apare în Monitorul Oficial.

Atenție! În spațiul public a circulat ideea eronată că un vot majoritar pentru „DA” la referendumul național dă Parlamentului libertatea de a modifica Constituția după bunul plac. Așa cum scrie în Legea nr. 3/2000, legea de revizuire, în forma adoptată de Parlament, apare în Monitorul Oficial înainte de referendum și se aplică numai dacă acesta e validat și opțiunea majoritară este „DA”. Prin urmare, odată ce legea de revizuire este aprobată prin referendum, aceasta nu mai poate fi modificată de parlamentari.

2. Dacă referendumul nu este validat

Indiferent de opțiunea majoritară a românilor care se duc la vot, dacă participarea nu ajunge cel puțin la pragul de 30%, referendumul național de revizuire a Constituției nu este validat și nu produce niciun efect.

Cu alte cuvinte, legea de revizuire a Constituției, în forma adoptată de Parlament și publicată în Monitorul Oficial, nu se poate aplica. Aceasta își încheie traseul legislativ fără să aducă nicio modificare Constituției.

Astfel, dacă referendumul național de revizuire a Constituției eșuează, aceeași modificare se poate aplica numai dacă se reia de la zero întregul proces legislativ urmat ca să se ajungă la un referendum național.

În cazul referendumului național din 6 și 7 octombrie 2018, Biroul Electoral Central a anunțat azi rezultatul parțial, care indică faptul că prezența la vot n-a atins pragul de 30%. Asta înseamnă că referendumul va fi invalidat și în Constituție va scrie în continuare că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți”.

În altă ordine de idei, Codul civil deja prevede că o căsătorie este „uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie”. Totodată, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 580/2016, a apreciat că, în Constituție, cuvântul „soți” oricum se referă numai la bărbat și femeie.

„Este evidentă, deci, componenta biologică ce a fundamentat concepția legiuitorului constituant în privința căsătoriei, fiind fără îndoială că aceasta a fost privită ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, câtă vreme numai dintr-o astfel de uniune, indiferent dacă este în căsătorie sau în afara ei, se pot naște copii”, scrie în decizia Curții.