UPDATE: Mai nou, românii pot întreba autoritățile penale dacă le prelucrează datele și de ce

În numele legislației de protecția datelor personale, persoanele interesate pot să ceară autorităților penale informații cu privire la datele personale care le sunt prelucrate și cu privire la modul de prelucrare a acestora, potrivit Legii nr. 363/2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date. Legea este deja în vigoare, fiind publicată pe 7 ianuarie în Monitorul Oficial.

Actul normativ tratează protecția datelor personale prelucrate de către autoritățile "în scopul realizării activităților de prevenire, descoperire, cercetare, urmărire penală și combatere a infracțiunilor, de executare a pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și de menținere și asigurare a ordinii și siguranței publice de către autoritățile competente, în limitele competențelor stabilite prin lege".

Operatorii de date, în contextul acestei legi, sunt autoritățile competente, mai exact, autoritățile cu competențe în prevenirea, descoperirea, cercetarea urmărirea penală ș.a.m.d. Precizarea e necesară, întrucât am văzut, pe marginea acestei legi, interpretarea potrivit căreia operatorul este cel de telefonie mobilă - ceea ce este complet eronat, dacă ne uităm la definițiile din actul normativ publicat.

"Persoana vizată are dreptul de a obține de la operator, la cerere și în mod gratuit, confirmarea faptului că datele cu caracter personal care o privesc sunt sau nu sunt prelucrate de acesta", se prevede în lege. Iar autoritatea e obligată să-i răspundă și să-i confirme dacă datele îi sunt prelucrate sau nu.

Persoana interesată nu primește însă confirmări cu privire la prelucrare dacă s-ar încurca prin asta buna desfășurare a unui proces penal. Dar mai sunt prevăzute și alte motive de a limita dreptul persoanei vizate de prelucrări: evitarea prejudicierii prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau a executării pedepselor, protejarea ordinii și siguranței naționale, precum și a drepturilor și libertăților celorlalți.

Autoritățile ar trebui să răspundă, conform acestei legi, în maximum 60 de zile calendaristice cererilor din partea persoanelor interesate. Ce informații sunt obligate să furnizeze:

• identitatea și datele de contact ale operatorului (autoritățile);
• datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor, după caz;
• scopurile în care sunt prelucrate datele cu caracter personal;
• dreptul de a depune o plângere la autoritatea de supraveghere și datele acesteia de contact;
• dreptul de a solicita accesul la date sau restricționarea prelucrării lor;
• temeiul juridic al prelucrării;
• perioada pentru care sunt stocate datele;
• la cine ar mai putea ajunge datele (destinatari), dacă e cazul;
• dreptul de a solicita operatorului acces la datele cu caracter personal referitoare la persoana vizată ori rectificarea sau ștergerea acestor date sau restricționarea prelucrării lor;
• orice alte informații suplimentare.

În acest context, e util să menționăm că, de exemplu, cu privire la măsurile de supraveghere (interceptări etc.), în Codul de procedură penală scrie că "după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privința sa".