Ce obligații majore de sănătate și securitate în muncă trebuie respectate pe șantiere

În cazul șantierelor, fie ele temporare, fie ele mobile, este nevoie de coordonare pe partea de SSM, se arată în Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru santierele temporare sau mobile. Asta atât atunci când se fac studiul, concepția și elaborarea proiectului, cât și atunci când se execută lucrările.

„Atunci când la elaborarea proiectului participă mai mulți proiectanți, beneficiarul și/sau managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării. Atunci când la realizarea lucrărilor pe șantier participă mai mulți antreprenori, un antreprenor și unul sau mai mulți subantreprenori, un antreprenor și lucrători independenți ori mai mulți lucrători independenți, beneficiarul și/sau managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării”, este explicat în actul normativ, cu precizarea că:

• primul coordonator se desemnează înainte de elaborarea proiectului lucrării;
• al doilea coordonator se desemnează înainte de începerea lucrărilor de pe șantier.

Ca instrumente ale coordonării pe SSM în șantiere, sunt enumerate planul de securitate și sănătate, planul propriu de securitate și sănătate, registrul de coordonare și dosarul de intervenții ulterioare.

Concret, înainte de deschiderea șantierului trebuie stabilit un plan de securitate și sănătate, care să includă măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea riscurilor ce pot apărea pe șantier. Planul trebuie scris chiar din faza elaborării proiectului și trebuie actualizat pe durata lucrărilor.

Referitor la planul propriu de securitate și sănătate, hotărârea Guvernului prevede că acesta cuprinde „ansamblul de măsuri de securitate și sănătate specifice fiecărui antreprenor sau subantreprenor” și că „trebuie să fie armonizat cu planul de securitate și sănătate al șantierului”.

Registrul de coordonare, al treilea instrument necesar, este format din „ansamblul de documente redactate de către coordonatorii în materie de securitate și sănătate, informații privind evenimentele care au loc pe șantier, constatările efectuate și deciziile luate”, potrivit actului citat.

În fine, dosarul de intervenții ulterioare cuprinde documentația de intervenții ulterioare (planuri, note tehnice etc.), dar și prevederi și informaţii utile pentru efectuarea intervențiilor ulterioare în condiții de securitate și sănătate.

O altă obligație ce intervine în cazul șantierelor este declarația prealabilă, ce trebuie comunicată inspectoratului teritorial de muncă. Mai precis, aceasta este necesară dacă:

• se apreciază că durata lucrărilor este mai mare de 30 de zile lucrătoare și pe santier muncesc simultan peste 20 de lucrători;
• se estimează că volumul de mână de lucru este de peste 500 de oameni pe zi.

Revenind la elaborarea proiectului lucrării, trebuie precizat că aceasta se face ținându-se cont de principiile generale de prevenire în materie de SSM. De asemenea, trebuie ținut cont de planul de securitate și sănătate și de dosarul de intervenții ulterioare.

Dacă e necesară prezența coordonatorilor pe SSM, lipsa lor poate fi amendată de autorități cu sume cuprinse între 4.000 și 8.000 de lei. Totodată, sancțiunea este valabilă dacă nu se fac planul de securitate și sănătate și dosarul de intervenții ulterioare.

Hotărârea Guvernului conține și o detaliere a cerințelor minime se SSM ce trebuie respectate pe șantiere, acestea fiind incluse în documentul anexat articolului de față.

Notă: Acest articol face parte dintr-o campanie informativă dedicată informării angajatorilor despre obligațiile pe care le au în domeniul SSM. Articolele viitoare vor putea fi citite, pe măsură ce sunt publicate, aici.