Portarea datelor personale (și implicit, a datelor bancare) este un drept prevăzut în cadrul Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Și, astfel cum a menționat Călina Jugastru, decan al Facultății de Drept „Simion Bărnițiu” a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, într-un articol recent, portarea datelor personale implică inclusiv posibilitatea ca acele date să fie transferate de la un operator la un alt operator, la cererea persoanei vizate de datele respective.
Astfel, unei bănci i se poate cere să transfere datele pe care le deține despre un client unei alte bănci, la cererea respectivului client. De exemplu, acest lucru se poate întâmpla atunci când clientul decide să recurgă la o altă bancă pentru operațiunile bancare pe care vrea să le facă.
În acest context, este foarte important de menționat că nu orice date bancare pot să fie transferate (portate). Conform GDPR, e vorba de date obținute prin consimțământul persoanei vizate sau de date obținute prin mijloace automate de prelucrare.
În cazul ultimelor, dacă istoricul tranzacțiilor efectuate de către clientul băncii este prelucrat și stocat în mod automat, acest lucru înseamnă că, pe lângă datele obținute prin consimțământ (de exemplu, nume sau adresă), vor putea fi transferate inclusiv tranzacțiile care au fost stocate prin intermediul unor procedee automate.
În acest caz, dacă, de exemplu, clientul vrea să obțină extrase de cont referitoare la tranzacțiile efectuate prin intermediul vechii bănci, deși, la acel moment, utilizează serviciile altei bănci, va putea să o facă direct prin intermediul ultimei.
Însă cum trebuie să fie stocate datele, pentru a putea fi portate efectiv? Conform GDPR, acestea trebuie să existe „într-o formă structurată, utilizată curent, lizibilă automat, cu posibilitatea ca datele respective să fie transferate unui alt operator”.
Totuși, încă de dinainte de intrarea în vigoare GDPR existau măsuri de facilitare a portării datelor. De exemplu, Directiva europeană 92/2014 a facilitat portarea conturilor. Și chiar dacă portarea conturilor nu e același lucru cu portarea datelor, era imposibilă portarea unui cont fără portarea (cel puțin a anumitor) date(lor).
Oricum, GDPR abordează exact problema portării datelor, însă problema este că acest regulament vizează exclusiv persoanele fizice. De aceea, portarea conturilor poate fi un avantaj pentru firme.
În ceea ce privește procedura de portare, GDPR prevede că există posibilitatea pentru client să ceară portarea datelor de la o bancă la alta băncii de la care vrea să îi fie transferate datele (Regulamentul prevede acest lucru, în general, referindu-se la date, însă acest lucru implică și datele bancare). Și, având în vedere modalitățile de comunicare interbancară, acest lucru nu ar trebui să fie complicat.
Comentarii articol (0)