Experiment: TVA redus pentru restaurante: Nu toate localurile aplică bine cotele de 5% și 9%

De la 1 noiembrie 2018, TVA-ul pentru prestarea serviciilor de restaurant a scăzut de la 9% la 5%, însă în spațiul public măsura a produs mai degrabă confuzie în cazul mâncării vândute românilor.

Autoritățile au emis o serie de instrucțiuni chiar la data de la care se aplică scăderea de TVA, însă acestea n-au fost oficializate până în momentul de față (astfel că sunt doar orientative momentan). Atât specialiștii, cât și mediul de afaceri au cerut îndrumări oficiale, pentru aplicarea cotelor reduse de 5% și 9%, care să fie stabilite însă înainte de 1 noiembrie 2018, tocmai pentru ca firmele să știe cum să gestioneze corect scăderea de TVA.

Pentru a vedea cât de bine s-au conformat firmele la măsura aplicată de la 1 noiembrie 2018, redacția noastră a testat aleatoriu serviciile mai multor restaurante din București. Practic, am căutat să vedem dacă sunt aplicate corect cotele reduse de TVA atât la mâncarea consumată la restaurante, cât și la mâncarea luată la pachet. Concluzia era previzibilă: incertitudinea provocată de lipsa îndrumărilor oficiale se traduce uneori printr-o aplicare greșită a cotelor de TVA de 5% și 9%.

CAZ 1: restaurant de tip autoservire cu spațiu propriu pentru consumul mâncării. Firma aplică o cotă de TVA de 5% la toată mâncarea vândută clienților, indiferent că aceștia o consumă în spațiul restaurantului sau o iau la pachet. Clientul este întrebat unde consumă mâncarea după emiterea bonului fiscal.

De ce politica firmei este greșită: cota de TVA de 5% se aplică numai atunci când vorbim de prestarea efectivă a serviciilor de restaurant, adică atunci când clientul mănâncă în spațiul localului (chestiune ce implică dotări și servicii adecvate - mese, scaune, farfurii, tacâmuri, debarasare și curățare mese etc.). Pentru mâncarea luată la pachet se aplică cota de TVA de 9%, din moment ce vorbim de o simplă livrare de mâncare. Din acest motiv este important ca firma să impună casierilor să întrebe clienții unde mănâncă la momentul încasării banilor și emiterii bonului fiscal, pentru a fi aplicată corect cota de TVA.

CAZ 2: restaurant de tip autoservire cu spațiu propriu pentru consumul mâncării. Firma aplică o cotă de TVA de 9% pentru mâncarea luată la pachet. Clientul este întrebat unde consumă mâncarea înainte de emiterea bonului fiscal.

De ce politica firmei este corectă: casierul este cel care trebuie să aplice cota corectă de TVA, motiv pentru care întrebarea pentru client despre locul în care va consuma mâncarea trebuie să vină înainte de încasarea banilor și emiterea bonului fiscal.

CAZ 3: două restaurante diferite de tip fast food, dintr-un centru comercial, cu spațiu comun cu alte restaurante pentru consumul mâncării. Ambele firme aplică o cotă de TVA de 9% la mâncarea luată la pachet și o cotă de TVA de 5% la mâncarea consumată în spațiul comun de lângă restaurante.

De ce politica firmelor este corectă: chiar dacă spațiul pentru consumul mâncării este la comun cu alte restaurante din centrul comercial, se consideră că firma oferă destule servicii conexe pentru a fi vorba, în esență, de o prestare de servicii de restaurant. Casierul întreabă clienții despre locul în care se va consuma mâncarea înainte de încasarea banilor și emiterea bonului fiscal.

CAZ 4: restaurant dintr-un centru comercial cu spațiu propriu pentru consumul mâncării. Firma aplică o cotă de TVA de 5% pentru mâncarea consumată la restaurant.

De ce politica firmei este corectă: firma are un spațiu adecvat pentru consumul mâncării. Adică, în esență, are dotări și servicii ce permit încadrarea operațiunii, în sensul TVA, la prestare de servicii de restaurant (mese, scaune, farfurii, tacâmuri, servire, debarasare și curățare mese etc.).

CAZ 5: restaurant de tip fast food cu spațiu propriu pentru consumul mâncării. Firma aplică o cotă de TVA de 5% la toată mâncarea vândută clienților, indiferent că aceștia o consumă în spațiul restaurantului sau o iau la pachet.

De ce politica firmei este greșită: cota de TVA de 5% se aplică numai atunci când vorbim de prestarea efectivă a serviciilor de restaurant, adică atunci când clientul mănâncă în spațiul localului. Pentru mâncarea luată la pachet se aplică cota de TVA de 9%, din moment ce vorbim de o simplă livrare de mâncare. Din acest motiv este important ca firma să impună casierilor să întrebe clienții unde mănâncă la momentul încasării banilor și emiterii bonului fiscal, pentru a fi aplicată corect cota de TVA.

CAZ 6: covrigărie fără niciun spațiu pentru consumul mâncării. Firma aplică o cotă de TVA de 9% la toată mâncarea vândută clienților (covrigi, pizza etc.).

De ce politica firmei este corectă: compania nu pune la dispoziție niciun fel de spațiu pentru consumul mâncării, indiferent că este propriu sau la comun cu alte unități. Astfel, inexistența unor servicii conexe adecvate nu permite încadrarea operațiunilor ca prestări de servicii de restaurant, ci doar ca livrări de mâncare.

***

Îndrumările pregătite de autorități, dar care n-au fost oficializate încă, sunt explicate în articolul de aici, ele făcând parte dintr-un proiect de ordin al Ministerului Finanțelor. În baza acestora am apreciat în cazurile de mai sus dacă firmele aplică corect cota redusă de TVA de 5% pentru serviciile de restaurant. Documentul include și exemple teoretice pentru aplicarea corectă a cotei reduse de TVA în cazul serviciilor de restaurant și catering.

Din instrucțiunile autorităților reies două aspecte importante pentru aplicarea corectă a cotei reduse de TVA de 5%: casierul trebuie instruit să aplice cota de TVA în funcție de locul în care se consumă mâncarea și firma trebuie să pună la dispoziție suficiente dotări și servicii conexe pentru a fi posibilă încadrarea operațiunii ca prestare de servicii de restaurant.

De la 1 noiembrie 2018, cota de TVA pentru domeniul turismului a scăzut de la 9% la 5%. Asta include, în esență, serviciile de cazare și cele de restaurant și catering.