Contestarea sancțiunilor privind datele personale: Condiții și avantaje pentru firmele controlate

E importantă contestarea pentru că duce, până la o hotărâre definitivă, la suspendarea plății amenzii. Legislația le mai pune la dispoziție celor controlați să facă obiecțiuni la procesul-verbal de constatare/sancționare, dar beneficiul nu este unul real pentru contestatar, potrivit specialiștilor în protecția datelor, fiind preferabil să nu se recurgă la acesta.

Treceam în revistă de curând ce sancțiuni și ce măsuri poate impune ANSPDCP entităților ce prelucrează date personale atunci când face un control.

Potrivit Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea ANSPDCP, un control se poate termina foarte bine și cu un avertisment, nu neapărat cu o amendă, atunci când riscurile de încălcare a legislației sunt pe cale să se producă, de exemplu. Mai poate dispune și măsuri coercitive (de pildă, o limitare a anumitor activități). ANSPDCP poate fixa amenzi de câte 3.000 de lei/zi pentru cei care nu se conformează unei conduite impuse, care refuză să se lase controlați sau să coopereze cu cei care vin în inspecție.

Amenzile și avertismentul se dispun de către personalul de control de la ANSPDCP prin proces-verbal de constatare/sancționare. Dacă se decide aplicarea unei amenzi ceva mai mari, de peste 300.000 de euro, atunci e nevoie de o decizie a președintelui ANSPDCP. Măsurile coercitive se aplică, după caz, fie prin proces-verbal, fie prin decizie a conducerii Autorității.

Împotriva acestor două tipuri de documente se pot face contestații, în 15 zile de la înmânare/ comunicare, la secția de contencios administrativ a tribunalului competent. Dacă nu se contestă în 15 zile, la expirarea termenului, procesul-verbal/decizia devine titlu executoriu (aceste 15 zile sunt și termenul în care trebuie plătită amenda). Iar dacă se face contestație, atunci plata amenzii este suspendată până când se dă o hotărâre definitivă în acel dosar. Nu se suspendă însă obligația de a adopta o anumită conduită, de a înceta anumite prelucrări sau orice altă măsură impusă de Autoritate.

"Procesul-verbal de constatare/sancționare sau decizia președintelui Autorității naționale de supraveghere necontestată în termen de 15 zile de la data înmânării, respectiv comunicării, constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate. Introducerea contestației prevăzute la alin. (1) suspendă numai plata amenzii, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive", prevede, mai exact, Legea nr. 102/2005.

Obiecțiunile la procesul-verbal - mai bine, nu

În Decizia ANSPDCP nr. 161/2018 privind procedurile de control se prevede un drept pentru cei controlați de ANSPDCP: să facă obiecțiuni la conținutul procesului-verbal întocmit de personalul Autorității, tot în termen de 15 zile de la înmânare/comunicare.

"Entitatea controlată poate transmite obiecţiuni la procesul-verbal de constatare/sancţionare, care fac parte integrantă din acesta, în termen de 15 zile de la data înmânării/comunicării procesului-verbal de constatare/sancţionare", potrivit deciziei.

Pe seama acestei chestiuni, specialiștii în protecția datelor personale de la PrivacyOne subliniau de curând că nu folosește la nimic celor controlați de ANSPDCP. În primul rând (similar cu verificările pe care le fac organele fiscale la firme), nu trebuie așteptată finalizarea verificărilor și încheierea documentului de constatare/sancționare pentru a face obiecțiuni la procedură. În al doilea rând, vorbim de un termen de 15 zile care rulează simultan cu cel de contestare la tribunal a procesului-verbal/deciziei ANSPDCP, iar a da prioritate formulării de obiecțiuni față de contestarea și suspendarea plății unei eventuale amenzi ar fi o mare greșeală.

"Considerăm că această prevedere este nefuncţională şi poate crea mari confuzii în rândul operatorilor deoarece: (1) orice obiecţiuni fac parte din procesul-verbal şi pot fi în orice caz formulate  înainte de încheierea acestuia, şi (2) formularea obiecţiunilor nu înseamnă contestare, iar termenul de 15 zile pentru contestarea procesului-verbal în instanţă curge tot de la înmânare sau comunicare. În plus, este neclar de ce o entitate sancţionată ar trimite asemenea obiecţiuni, de vreme ce ele nu conduc la o reanalizare a sancţiunii, ba chiar sunt lipsite de orice efect, spre deosebire de contestaţie", precizează Andreea Lisievici, partner, și Dana Ududec, asociat la PrivacyOne, într-o analiză.

Recomandarea PrivacyOne pentru firmele controlate este să nu piardă timpul cu transmiterea obiecțiunilor, care ar putea duce la depășirea termenului de 15 zile de contestare la tribunal a procesului-verbal și la o pierdere realmente cuantificabilă.