Plafoane fiscale 2020. La care dintre plafoanele majore se încadrează afacerea ta în acest an

1. Plafonul în funcție de care se stabilește impozitarea micro

Plafonul în funcție de care o firmă este încadrată la regimul de impozitare a veniturilor microîntreprinderii este, în acest an, de un milion de euro, potrivit Codului fiscal.

„Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile”, este explicat în document. Concret, vorbim de un curs de 4,7793 lei pentru un euro la finele anului trecut, ceea ce înseamnă că echivalentul în lei este de 4.779.300 lei. Firmele care în 2019 au obținut venituri sub acest plafon aplică în anul 2020 regimul de impozitare micro

Prin excepție, microîntreprinderile care au un capital social minim de 45.000 de lei și cel puțin doi salariați pot opta pentru trecerea la regimul impozitării profitului, a cărui cotă este de 16%. Depășirea plafonului de un milion de euro obligă la trecerea la impozitul pe profit. Totodată, trebuie subliniat că microîntreprinderile rămân la regimul micro chiar dacă se încadrează la regimul impozitării specifice.

Dincolo de condiția încadrării în plafonul de venituri de un milion de euro, actul normativ mai conține două cerințe pentru aplicarea impozitului micro. Una face referire la capitalul social, care trebuie să fie deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale, iar alta face referire la faptul că firma nu trebuie să se afle în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată la Registrul Comerțului sau la instanțele judecătorești.

Cotele de impozitare ale regimului micro sunt două: 1%, pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați, sau 3%, pentru microîntreprinderile care n-au salariați.

2. Plafonul pentru scutirea de TVA

Contribuabilii care se încadrează într-un anumit plafon pot aplica regimul special de scutire de TVA, prevede Codul fiscal. În anul 2020, vorbim de un plafon de 88.500 de euro. Din moment ce este stabilit prin raportare la cursul de schimb de la data aderării României la Uniunea Europeană, echivalentul în lei al plafonului este de 300.000 de lei.

Așadar, contribuabilii a căror cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară acestui plafon pot aplica regimul de scutire de TVA. În caz contrar, regimul TVA este obligatoriu.

Cifra de afaceri respectivă este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa în situația persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate în cursul unui an calendaristic, taxabile sau care ar fi taxabile dacă n-ar fi desfășurate de o mică întreprindere, a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării sau prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România, a operațiunilor scutite cu drept de deducere și, dacă nu sunt accesorii activității principale, a operațiunilor scutite fără drept de deducere prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. a), b), e) și f) din Cod.

Concret, cele patru operațiuni scutite fără drept de deducere sunt (1) anumite servicii de natură financiar-bancară, (2) operațiunile de asigurare și/sau de reasigurare, precum și prestările de servicii în legătură cu operațiunile de asigurare și/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediază astfel de operațiuni, (3) arendarea, concesionarea, închirierea și leasingul de bunuri imobile, acordarea unor drepturi reale asupra unui bun imobil, precum dreptul de uzufruct și superficia, cu plată, pe o anumită perioadă, și (4) livrarea de construcții/părți de construcții și a terenurilor pe care sunt construite, precum și a oricăror altor terenuri.

Nu se cuprind în cifra de afaceri, dacă sunt accesorii activității principale, livrările de active fixe corporale și livrările de active necorporale.

Chiar dacă o persoană impozabilă poate aplica regimul scutirii de TVA în anul 2020, aceasta este liberă să treacă oricând la regimul normal de taxă. Iar o entitate nou-înființată poate aplica scutirea dacă declară o cifră de afaceri anuală estimată sub plafonul de scutire, fără să opteze pentru regimul normal de taxare.

Dacă plafonul de scutire este egalat sau depășit, contribuabilul este obligat să ceară înregistrarea în scopuri de TVA în zece zile de la egalarea sau depășirea plafonului. Practic, data atingerii sau depășirii plafonului este considerată a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins ori depășit, iar regimul de scutire se aplică până la data înregistrării pentru scopuri de TVA.

3. Plafonul pentru TVA la încasare

Sistemul TVA la încasare poate fi aplicat, conform actului normativ citat mai sus, de către contribuabilii înregistrați în scopuri de TVA, cu activitate în România, a căror cifră de afaceri în anul calendaristic 2019 n-a depășit plafonul de 2.250.000 de lei.

„Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifră de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depășit plafonul, cu condiția ca la data exercitării opțiunii să nu fi depășit plafonul pentru anul în curs”, scrie în Codul fiscal.

De asemenea, sistemul TVA la încasare mai este disponibil pentru contribuabilii care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului, cu activitate în România, și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu data înregistrării în scopuri de TVA.

Cifra de afaceri pentru calculul plafonului este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii taxabile și/sau scutite de TVA și a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, realizate în timpul anului calendaristic.

Cei care optează pentru TVA la încasare sunt obligați să-l aplice cel puțin până la sfârșitul anului calendaristic în care s-a făcut opțiunea. Excepție face situația în care în același an se depășește plafonul de 2.250.000 de lei - în acest caz, sistemul se aplică până la sfârșitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul a fost depășit.

4. Plafonul pentru plata trimestrială a TVA

În mod obișnuit, perioada fiscală pentru plata TVA este luna calendaristică.

Însă Codul fiscal prevede că perioada fiscală este trimestrul pentru contribuabilii care în cursul anului 2019 au realizat o cifră de afaceri din operațiuni taxabile și/sau scutite cu drept de deducere și/sau neimpozabile în România, dar care dau drept de deducere, care n-a depășit plafonul de 100.000 de euro.

Echivalentul în lei al plafonului se determină în baza cursului de schimb de la data de 31 decembrie a anului 2019, adică 4,7793 lei pentru un euro. Deci, plafonul este de 477.930 de lei, iar depășirea acestuia în 2019 implică trecerea în 2020 la perioada fiscală lunară.

Dacă cineva se înregistrează în timpul anului, trebuie să declare, la momentul obținerii codului de TVA, cifra de afaceri preconizată în perioada rămasă până la finele anului calendaristic. „Dacă cifra de afaceri estimată nu depășește plafonul (...), recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârșitul anului calendaristic, persoana impozabilă va depune deconturi trimestriale în anul înregistrării”, este detaliat în actul normativ.

În cazul întreprinderilor mici care se înregistrează pentru TVA în timpul anului, se declară cifra de afaceri obținută, dar recalculată în baza activității corespunzătoare unui an calendaristic întreg. Dacă cifra de afaceri depășește plafonul de 100.000 de euro, perioada fiscală e luna, iar dacă nu depășește plafonul - trimestrul.

Contribuabilul care e obligat să depună deconturi trimestriale trebuie să depună la Fisc, până la data de 25 ianuarie, o declarație de mențiuni în care să înscrie cifra de afaceri din anul precedent și o mențiune că n-a făcut achiziții intracomunitare de bunuri în anul precedent.

5. Plafonul pentru achizițiile intracomunitare de bunuri

În acest caz, plafonul este de 10.000 de euro, el fiind calculat la cursul de schimb de la data aderării României la Uniunea Europeană. Asta înseamnă că echivalentul în moneda națională este, potrivit Codului fiscal, de 34.000 de lei.

Așadar, nu sunt considerate operațiuni impozabile în România achizițiile intracomunitare de bunuri, dacă:

• sunt făcute de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă;
• valoarea totală a acestor achiziții intracomunitare nu depășește pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depășit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 de euro.

Plafonul respectiv este constituit din valoarea totală, exclusiv TVA, datorată sau achitată în statul membru al Uniunii din care se expediază ori se transportă bunurile, a achizițiilor intracomunitare de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor.

Atenție! Mai există și un plafon pentru comerț online, care este de 35.000 de euro și se calculează, de asemenea, la cursul valutar de la data aderării la UE. Acesta este de 118.000 de lei.

6. Plafonul pentru determinarea venitului net pe bază de norme

În anul 2020, persoanele fizice care obțin venituri independente pot determina venitul net pe bază de norme de venit dacă în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual aflat cel mult la nivelul echivalentului în lei al plafonului de 100.000 de euro.

„Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Națională a României, la sfârșitul anului fiscal”, scrie în Codul fiscal.

Mai precis, este vorba de un curs de schimb de 4,7452 lei pentru un euro, deci echivalentul în lei al plafonului este de 474.520 de lei. Contribuabilii care au depășit plafonul în 2019 sunt obligați în 2020 să determine venitul net anual în sistem real.

Asta înseamnă că persoanele fizice trebuie să completeze și să depună declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale până la termenul de depunere al anului următor celui de realizare a venitului.

De 18 ani, în fiecare ianuarie, avocatnet.ro structurează și prezintă principalele repere legislative și de reglementare între care ne vom desfășura viețile și afacerile în anul care tocmai începe.

În seria Bine de știut la început de an, cartografiem zilnic cele mai importante coordonate ale anului 2020 pentru toate domeniile relevante (de la taxare, muncă și afaceri până la pensii, legislație auto, moșteniri, divorțuri și multe altele). Găsiți aici, pe măsură ce le publicăm, toate informațiile care să vă ajute să vă orientați mai ușor atât pe plan profesional, cât și personal în privința regulilor aplicabile anul acesta în toate zonele de interes direct pentru voi.