Plafoane fiscale 2021: La ce plafon sunt modificări și ce valori au celelalte

1. Plafonul pentru TVA la încasare s-a dublat

Singurul plafon fiscal major în privința căruia au apărut modificări legale este cel ce ține de sistemul de TVA la încasare. De la 1 ianuarie 2021, de la un plafon de 2.250.000 de lei (undeva spre 500.000 de euro) s-a ajuns la un plafon de 4.500.000 de lei (undeva spre un milion de euro), conform Legii 296/2020.

Așadar, sistemul de TVA la încasare poate fi aplicat, în 2021, de către contribuabilii înregistrați în scopuri de TVA, cu activitate în România, a căror cifră de afaceri în anul calendaristic 2020 n-a depășit plafonul de 4.500.000 de lei.

„Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifră de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 4.500.000 lei și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care persoana impozabilă și-a exercitat opțiunea, cu condiția ca la data exercitării opțiunii să nu fi depășit plafonul pentru anul în curs”, scrie, mai nou, la articolul 282 din Codul fiscal.

Sistemul de TVA la încasare poate fi aplicat și de contribuabilii care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului, cu activitate în România, dacă optează pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare începând cu data înregistrării în scopuri de TVA.

2. Plafonul pentru scutirea de TVA

Tot Codul fiscal prevede, la articolul 310, că cei care se încadrează într-un anumit plafon pot aplica regimul special de scutire de TVA. În anul 2021, plafonul este de 88.500 de euro, adică 300.000 de lei, conform cursului de schimb de la data aderării României la Uniunea Europeană.

Contribuabilii a căror cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară acestui plafon pot aplica regimul de scutire de TVA. Altfel, regimul de TVA este obligatoriu.

O persoană impozabilă care aplică regimul scutirii de TVA în anul 2021 poate să treacă oricând la regimul normal de taxă. O entitate nou-înființată poate aplica scutirea dacă declară o cifră de afaceri anuală estimată sub plafonul de scutire, fără să opteze pentru regimul normal de taxare.

Dacă plafonul de scutire este egalat sau depășit, contribuabilul este obligat să ceară înregistrarea în scopuri de TVA în zece zile de la egalarea sau depășirea plafonului. Data atingerii sau depășirii plafonului este considerată a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins ori depășit, iar regimul de scutire se aplică până la data înregistrării pentru scopuri de TVA.

Deși anul trecut n-a adus nicio modificare la Codul fiscal apropo de scutirea de TVA, a existat în octombrie 2020 o ajustare la normele Codului fiscal de care trebuie ținut cont. Vizați sunt agențiile de turism și vânzătorii de bunuri la mâna a doua. Noutatea este că s-a modificat felul în care se calculează, pentru acești contribuabili, încadrarea în plafonul ce permite scutirea de TVA, ceea ce înseamnă că unii pot fi obligați să devină plătitori de TVA. Concret, se iau în calcul, mai nou, prețurile de vânzare, nu marjele de profit.

3. Plafonul pentru plata trimestrială a TVA

Perioada fiscală pentru plata TVA este, în mod normal, luna calendaristică, potrivit articolului 322 din Codul fiscal.

Totuși, perioada fiscală este trimestrul pentru contribuabilii care în cursul anului 2020 au realizat o cifră de afaceri din operațiuni taxabile și/sau scutite cu drept de deducere și/sau neimpozabile în România, dar care dau drept de deducere, care n-a depășit plafonul de 100.000 de euro.

Echivalentul în lei al plafonului se determină în baza cursului de schimb comunicat pentru data de 31 decembrie a anului 2020, adică 4,8744 lei pentru un euro, conform expertului contabil Cristian Rapcencu. Deci, plafonul este de 487.440 de lei, iar depășirea acestuia în 2020 duce la trecerea în 2021 la perioada fiscală lunară.

Contribuabilul care e obligat să depună deconturi trimestriale trebuie să depună la Fisc, până la data de 25 ianuarie, o declarație de mențiuni în care să înscrie cifra de afaceri din anul precedent și o mențiune că n-a făcut achiziții intracomunitare de bunuri în anul precedent.

4. Plafonul în funcție de care se stabilește impozitarea micro

Plafonul în funcție de care o firmă este încadrată la regimul de impozitare a veniturilor microîntreprinderii este, în 2021, de un milion de euro.

„Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile”, scrie în Codul fiscal la articolul 47. Cursul este de 4,8694 lei pentru un euro la finele anului trecut, iar echivalentul în lei este de 4.869.400 lei. Firmele care în 2020 au obținut venituri sub acest plafon aplică în 2021 regimul micro.

Depășirea plafonului de un milion de euro obligă la trecerea la impozitul pe profit. Însă, prin excepție, microîntreprinderile care au un capital social minim de 45.000 de lei și cel puțin doi salariați pot trece opțional la regimul impozitării profitului.

În afară de condiția încadrării în plafonul de venituri de un milion de euro, mai sunt încă două cerințe pentru aplicarea impozitului micro - capitalul social trebuie să fie deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale, iar firma nu trebuie să se afle în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată la Registrul Comerțului sau la instanțele judecătorești.

5. Plafonul pentru achizițiile intracomunitare de bunuri

Plafonul valabil în 2021 este de 10.000 de euro, acesta fiind calculat la cursul de schimb de la data aderării României la Uniunea Europeană (articolul 268 din Codul fiscal). Echivalentul în moneda națională este, astfel, de 34.000 de lei.

Așadar, nu sunt considerate operațiuni impozabile în România achizițiile intracomunitare de bunuri, dacă:

• sunt făcute de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă;
• valoarea totală a acestor achiziții intracomunitare nu depășește pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depășit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 de euro.
  
  

6. Plafonul pentru determinarea venitului net pe bază de norme

Persoanele fizice care obțin venituri independente pot determina, în 2021, venitul net pe bază de norme de venit dacă în anul fiscal 2020 au înregistrat un venit brut anual aflat cel mult la nivelul echivalentului în lei al plafonului de 100.000 de euro.

„Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Națională a României, la sfârșitul anului fiscal”, scrie la articolul 69 din Codul fiscal.

Mai precis, este vorba de un curs de schimb de 4,8371 lei pentru un euro, deci echivalentul în lei al plafonului este de 483.710 de lei. Contribuabilii care au depășit plafonul în 2020 sunt obligați anul acesta să determine venitul net anual în sistem real.

Asta înseamnă că persoanele fizice trebuie să completeze și să depună declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale până la termenul de depunere al anului următor celui de realizare a venitului.