Brexit: Cinci consecințe, pe planul TVA, pentru firmele românești, după ieșirea Marii Britanii din UE

Finalul lunii martie 2019 va aduce, de principiu, ieșirea Marii Britanii din UE. În acest context, Costin Manta, senior manager impozite indirecte la EY România, a explicat joi, la o conferință anuală de fiscalitate, ce implicații vor exista pe partea de TVA pentru firmele românești.

1. Deducerea TVA-ului aferent serviciilor financiar-bancare

Costin Manta a explicat că Brexit-ul va fi important, în privința deducerii TVA-ului, mai ales pentru instituțiile bancare și firmele de asigurări. Acesta a explicat, în esență, că prestatorul român va putea deduce integral TVA-ul prestării de servicii către beneficiarii britanici.

„În prezent, serviciile bancare și de asigurări au regula cu locul la sediul beneficiarului. Deci, dacă suntem o bancă sau o societate de asigurări din România și prestăm acest tip de servicii către beneficiari din Marea Britanie, și înainte, și după Brexit, locul va fi tot acolo.

Unde intervine marea diferență? Marea diferență intervine în faptul că, Marea Britanie nemaifiind, după Brexit, în cadrul Uniunii Europene, prestatorul român va avea drept de deducere integral pentru TVA-ul aferent acelei prestări. Ceea ce, în momentul de față, nu se întâmplă. Se întâmplă cu alte state care sunt din afara Uniunii Europene (de exemplu, Moldova, Ucraina), dar nu cu Marea Britanie.

După Brexit, dacă ne gândim un pic și facem o structură adecvată, practic putem ajunge, dacă suntem o bancă sau o societate de asigurări, să avem drept integral de deducere în România pentru TVA-ul aferent acelor servicii, indiferent de faptul că ele sunt, în principiu, scutite fără drept de deducere.

Acum, dacă combinăm acest lucru și cu anunțata taxă pe lăcomie, care se va calcula pe activele bancare și, din ce discuții am auzit, unele bănci se gândesc dacă aceste active bancare nu pot fi mutate, mă gândesc dacă în această conbinație, împreună cu dreptul de deducere, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu ar putea fi o oportunitate pentru aceste societăți”, a lămurit specialistul de la EY România.

2. Înregistrarea în scopuri de TVA

O schimbare majoră va fi, după Brexit, înregistrarea în scopuri de TVA a firmelor britanice. Concret, acestea se vor putea înregistra numai prin reprezentant fiscal. Asta înseamnă că unele companii britanice vor fi nevoite să ceară din nou cod de TVA după Brexit, iar contribuabilii de la noi vor trebui să fie atenți la acest aspect.

„O altă implicație ce derivă din Brexit este legată de modul de înregistrare în scopuri de TVA. Știm cu toții că dacă o societate străină care nu este stabilită în România vrea să se înregistreze în scopuri de TVA în România, în prezent are două posibilități: fie se înregistrează direct și își obține un cod de TVA, fie prin reprezentant fiscal.

Odată ce se va întâmpla Brexit-ul, companiile din Marea Britanie vor avea o singură opțiune de înregistrare: prin reprezentant fiscal. Asta, în general, are implicații mai mari, în sensul că, de obicei, reprezentantul fiscal solicită o scrisoare de garanție bancară. Formalitățile sunt un pic mai complexe.

Totuși, dacă aveți relații de afaceri cu o societate din Marea Britanie care e înregistrată în România în scopuri de TVA, ar trebui să verificați dacă, după Brexit, mai are codul de TVA românesc valabil. Pentru că, dacă era un cod de TVA direct, în mod normal nu va mai fi valabil, pentru că obligația acelei societăți e să-și obțină un alt cod prin reprezentant fiscal.

Dacă nu faceți această verificare și nici ei nu se gândesc la acest aspect, achiziția, cel mai probabil, va fi nedeductibilă pentru dumneavoastră, ca beneficiar”, a declarat Costin Manta.

3. Regulile de utilizare și exploatare cu privire la prestarea serviciilor

Referitor la acest aspect, senior managerul de impozite indirecte a subliniat că, după ieșirea Marii Britanii din UE, contribuabilii români vor trebui să colecteze TVA în cazul prelucrării de bunuri mobile corporale:

„Aceste reguli de utilizare și exploatare efectivă se aplică în cazul societăților care nu sunt din Uniunea Europeană, ceea ce înțelegem că va fi cazul Marii Britanii. Dacă cumva aveți un contract de prelucrare de bunuri mobile corporale și această prelucrare se întâmplă în România și beneficiarul este un client din Marea Britanie, după Brexit va trebui să-i colectați TVA. E o regulă nouă. În prezent, emiteți factură cu locul la beneficiar, fără TVA. Începând cu data Brexit-ului, va trebui să colectați TVA.”

4. Rambursările de TVA având în vedere Directiva europeană a 13-a

Ieșirea britanicilor din UE va implica necesitatea încheierii unui acord de reciprocitate, atunci când vine vorba de rambursarea de TVA. Însă, din moment ce acesta nu există în prezent, este de așteptat să dureze ceva până va apărea.

„După data Brexit-ului, practic nemaifiind în Uniunea Europeană, rambursarea TVA din Marea Britanie de către societățile din România și invers se va putea face doar în baza unui acord de reciprocitate. Crede cineva că există acest acord de reciprocitate, în prezent? Nu există. Cel mai probabil va exista la ceva timp după Brexit, pentru că mă îndoiesc că este o prioritate. Așa că, dacă aveți achiziții din Marea Britanie, după Brexit, cel mai probabil acel TVA va fi nedeductibil, cel puțin o perioadă. La fel și în cazul în care societăți din Marea Britanie au achiziții cu TVA din România”, a explicat Costin Manta.

5. Plafonul privind vânzările la distanță

În fine, specialistul a atras atenția că plafonul referitor la vânzările la distanță nu va mai fi aplicabil după Brexit. Astfel că totul va fi taxabil chiar de la prima tranzacție:

„Nu mai este aplicabil. Vânzările la distanță -- simplificarea pentru vânzări la distanță -- e aplicabilă doar pentru societăți din Uniunea Europeană. În cazul Brexit-ului, nemaifiind teritoriu comunitar, practic vom vorbi despre import și export. Și totul va fi taxabil începând de la prima tranzacție. Practic, dispare orice plafon dincolo de care ar trebui să mă înregistrez sau să colectez TVA din țara respectivă.”

--

Ieșirea Marii Britanii din UE ar urma să aibă loc la finele lunii martie 2019, după ce britanicii și-au exprimat în iunie 2016 dorința ca statul să părăsească UE. Totuși, acordul pregătit de Theresa May, prim-ministrul Marii Britanii, împreună cu oficialii UE a fost respins recent de Parlamentul britanic, scrie The New York Times.

Deoarece mai sunt doar câteva săptămâni până la Brexit, variantele Marii Britanii sunt destul de restrânse. De exemplu, s-ar putea renegocia acordul cu UE, s-ar putea cere o amânare a Brexitului sau s-ar putea renunța complet la ieșirea din Uniune, însă există și varianta unei ieșiri din UE fără un acord agreat de Marea Britanie și de UE.