Ghid pe vârste, de la zero la 18 ani: La ce să te aștepți de la bebelușul, copilul și adolescentul tău

Articol scris de Mihaela Călin.

Atunci când știi ce este un comportament normal pentru copii și adolescenți poți contribui la netezirea drumului pentru toți cei implicați, considera experții site-ului www.www.heysigmund.com.

Chiar și ca adulți, suntem predispuși la tantrumuri, lacrimi și uneori ne dorim să urlăm din toți rărunchii. Chiar și cu toată experiența și capacitatea noastră de a vedea lumea, la care se adaugă creierul nostru complet dezvoltat, tot sunt zile în care ne este foarte greu. Imaginează-ți cum e pentru copiii noștri.

Dacă înțelegem cu ce se luptă copiii noștri și care sunt obiectivele de dezvoltare spre care năzuiesc, îi vom ajuta să facă față mai ușor comportamentelor celor mai frustrante.

Lucrurile se vor desfășura mai ușor dacă le putem oferi spațiul și sprijinul de care au nevoie pentru a face ceea ce au nevoie. Bineînțeles, niciunul din aceste lucruri nu înseamnă renunțarea la limite pentru ceea ce este bine și ceea ce nu este bine în ceea ce privește comportamentul. Acest lucru înseamnă să răspunzi cu mai multă înțelepciune, claritate și cu consecințe mai potrivite. Viața devine mai ușoară pentru toată lumea, atunci când suntem capabili să luăm lucrurile mai puțin personal.

Iată un ghid pe vârste în ceea ce privește etapele importante de dezvoltare și comportamentul dificil, care poate veni odată cu aceste etape. Vei descoperi adesea că felul în care se comportă copilul tău, deși uneori neascultător și derutant, este absolut normal. Acesta fiind un semn că micuțul tău este sănătos și că își face drum prin copilărie sau adolescență exact așa cum trebuie.

Vârstele din acest ghid sunt orientative. Atunci când verifici dacă puștii tăi sunt pe drumul cel bun, citește etapele din jurul vârstei reale a copilului. Evoluția prin etape este mai importantă decât vârsta la care se întâmplă acest lucru. Atât timp cât copiii se învârt în jurul etapelor, nu contează dacă ajung acolo mai încet decât alți copii.

Nou-născuți și bebeluși (0-12 luni)

• Totul va ajunge în gură – mâini, picioare, mâncare, jucării, pantofi etc.
• Dacă plâng, înseamnă că au nevoie de ceva – somn, mâncare, schimbarea scutecului sau o mângâiere. Ei nu comunică prin cuvinte, dar plânsul este o modalitate spectaculoasă de a-i face pe oamenii mari să mute și munții pentru ei. Unul dintre lucrurile frumoase despre bebeluși este că nu vor cere niciodată mai mult decât au nevoie.
• Se tem de străini și pot deveni supărați atunci când oamenii dragi nu le sunt aproape.
• Bebelușii se holbează. Ei iubesc fețele oamenilor și se vor uita la fețe în viața reală, în cărți și în oglinzi.

De ce au nevoie bebelușii

Bebelușii au o treabă importantă de făcut – trebuie să învețe dacă pot sau nu să aibă încredere în lume și în oamenii din ea. La rândul lor, ei vor munci din greu pentru a-ți oferi oportunitatea de a le arăta cât de sigură este lumea.

S-ar putea să nu aibă un vocabular prea dezvoltat, dar sunt niște mici comunicatori, atunci când este vorba să-ți spună că ceva nu este în ordine. Fii în mod constant atent la nevoile lor, pentru ca ei să poată simți lumea că fiind sigură pentru ei. Hrănește-ți puiul când este flămând, mângâie-l când este speriat, giugiulește-l când vrea să fie cu tine. Aceasta va constitui fundamentul pentru explorarea lumii, pentru independență, încredere și stimă de sine.

Ghid pe vârste: 1-2 ani

• De la această vârstă totul va deveni mai interactiv.
• Fac lucrurile fără intenție – copiii fac diverse lucruri fără să se gândească de ce sau ce înseamnă. De exemplu, atunci când te mușcă, nu o fac ca să te facă să suferi. Atunci când apucă jucăriile altor copii nu o fac ca să provoace supărare.
• Își vor urma curiozitatea și vor trage de lucruri pentru a vedea ce se întâmplă. La fel se întâmplă și cu aruncatul obiectelor pe podea.
• La această vârstă copiii nu sunt capabili să împartă în mod real.
• Ar putea părea autoritari și egoiști, dar ține cont de faptul că orice este interesant pentru ei sau orice consideră a fi a lor va fi văzut ca o prelungire a lor înșiși. Bineînțeles că nimeni altcineva nu are dreptul să-l ia!
• Începe să înțeleagă posesia și să dezvolte un puternic sentiment de sine.
• Două dintre cuvintele pe care preferă să le spună adesea sunt: “Al meu!” și “Nu!”
• Două dintre cuvintele pe care nu vrea să le audă sunt: “Al meu!” și “Nu!”
• Se trezește adesea în timpul nopții.
• Spre sfârșitul acestei etape, ei pot deveni mai sfidători, pe măsură ce încep să experimenteze independența. Pot apărea tantrumuri din cauză că nu se pot exprima și a lipsei capacității de a comunica.
• Tantrumul poate fi, de asemenea, antrenat de marile lor emoții (frustrare, furie, tristețe, rușine) pentru care nu au cuvinte.
• Va fi mai probabil să se joace alături de alți copii, decât cu ei.

De ce au nevoie copiii de 1-2 ani

• Timpul lor de atenție este încă destul de scurt, deci folosește distragerea atenției pentru a-ți îndepărta copilul de ceea ce nu dorești ca el să facă.
• Când îi spui o nouă regulă, probabil că cea veche va fi uitată. Uneori te vei bucura pentru că are o durată scurtă a atenției. Alteori nu.
• Fii pozitiv atunci când îl vezi că face ceva corect.
• Începe să-l înveți care sunt lucrurile care nu sunt în regulă.
• Ignoră lucrurile mici. Sunt atât de multe de învățat, deci este mai bine să nu-l suprasoliciți. Să se obișnuiască mai întâi cu lucrurile importante.
• Copilul tău va începe să înțeleagă ceea ce îi ceri, dar pentru sănătatea ta mentală, eliberează-te de așteptarea ca el să facă lucrurile așa cum îi ceri. Continuă să-l rogi să facă lucruri și să-l călăuzesti, dar nu o lua personal dacă nu se întâmplă imediat. Sau deloc.
• Fii binevoitor și blând atunci când îl corectezi. Face cât de bine poate. Dacă îi ceri prea mult, ar putea ajunge ca la vârsta de 3 ani să fie mai anxios, mai sfidător sau mai puțin sigur.
• Ajută-l să-și găsească cuvintele pentru ceea ce simte: “Este supărător când trebuie să strângi jucăriile și vrei să te mai joci, nu-i așa?”.

Ghid pe vârste: 3 ani

• Va experimenta independența. Poate duce la tantrumuri.
• Vrea un control sporit. Poate duce la tantrumuri.
• Va deveni frustrat când este dezamăgit. Poate duce la tantrumuri.
• Se poate observa o creștere a tantrumurilor.
• Va oscila între dorința de a fi independent (“fac eu asta” sau “singur”) și dorința de a fi tratat ca o mică persoană (“du-mă în brațe” sau “fă tu asta”).
• Va avea un atașament special pentru cuvântul “nu” și îl va practica adesea. Chiar atunci când ar dori să spună “da”.
• Se pot bâlbâi.
• Va începe să-și arate controlul asupra mediului din jur, dorind să planifice activități, să facă lucrurile de unul singur, să încerce lucruri provocatoare.
• Când îl duci la culcare, ar putea să te cheme înapoi.
• Ar putea dezvolta brusc temeri și fobii.
• Poate confunda realitatea. Deci poate avea unul sau chiar o colecție întreagă de prieteni imaginari.
• Totuși, nu vor înțelege să împartă și adesea vor afirma că au drept de proprietate, “Al meu!”.
• Ar putea manifesta gelozie atunci când părintele acordă atenție altor copii.

De ce au nevoie copiii de 3 ani

• Scrie asta pe o foaie: “Nu va fi așa mereu”. Acum, lipește-o pe oglindă, unde să o poți vedea în fiecare zi.
• Lasă-l să știe când face ceva bine. Vrea să știe că ești mulțumit de el și că se descurcă bine.
• Fii blând cu el când face ceva greșit. Copilul tău dorește să facă ceea ce trebuie, dar are lucruri de făcut în fiecare zi. Nu pune accent pe greșeli – el încă încearcă să-și dea seama cum se face. Gândeste-te la greșeli ca la oportunități de a-l învăța ceva valoros.
• Nu fă prea multe reguli și fii constant cu cele pe care le ai. Prea multe reguli și consecințe nu vor face decât să-i inducă o stare de confuzie. Dacă îl înveți că uneori poate scăpa de consecințe, va continua. Ar trebui să-ți faci griji dacă nu ar face-o.
• Folosește “nu” cu blândețe și cu moderație. Vrei să-l încurajezi să exploreze lumea și locul lui în ea? Ghidează-l, dar nu-i răpi inițiativa.
• Da-i libertate și spațiu ca să se joace. Încurajează-l să experimenteze cu joc fizic și imaginativ. Sprijină-i eforturilor de a iniția jocul, astfel încât să poată simți propria capacitate de a influența mediul din jurul său.
• Încurajează-l să ia decizii, dar limitează-i opțiunile. (“Vrei mai întâi să faci baie sau să-ți alegi pijamaua?; Vrei să porți astăzi bluza roșie sau cea galbenă? “).
• Nu te simți vinovat pentru momentele de pauză, când doreșți să-ți reîncarci bateriile. Luptele vor fi mai ușoare atunci când ești în formă.
• Stabilește ritualuri de dormit. La această vârstă mersul la culcare poate fi obositor pentru toată lumea. Stabilește un ritual care să fie plăcut pentru amândoi – o poveste, o hârjoneală, un pupic și cuvintele “Te iubesc. Noapte bună!” sau ceva de genul ăsta.

Ghid pe vârste: 4 ani

• Încep să aibă spirit critic și vor defini lumea în termeni simpli. Lucrurile vor fi corecte sau greșite, iar oamenii buni sau răi, drăguți sau nu.
• Încep să-și dea seama de puterea cuvintelor lor și uneori le vor folosi pentru a obține ceea ce vor sau pentru a-i controla pe ceilalți. Încă nu stăpânesc limbajul 100%. De aceea, adesea, vor susține prin acțiuni ceea ce spun (lovire, împingere, apucare) sau prin limbajul non-verbal (ton, volum, expresii faciale, postură / poziție).
• Devin competitivi.
• Uneori încurcă realitatea cu fantezia. Poate să spună minciuni, povești bizare sau să aibă prieteni imaginari.
• Conștiința de sine este încă în construcție. Dar experimentează senzația de independență, deci ar putea fi încăpățânat, sfidător și autoritar.
• Va face tot felul de lucruri pentru a evita ora de culcare.
• Ar putea să viseze urat.
• Ar putea dezvolta o teamă de întuneric sau ar putea fi neliniștit la gândul separării de părinți.
• Încep să se joace cu alți copii, mai degrabă decât alături de ei.
• Își va testa limitele cu tine, dar va fi încă dornic să-ți facă pe plac și să te ajute când poate.

De ce au nevoie copiii de 4 ani

• Când stabilești reguli, discută cu copilul tău despre motivul pentru care regulile sunt importante. Copiii sunt curioși și își dezvoltă propriile idei despre cum funcționează lumea. Asta nu inseamnă că se vor conforma imediat.
• Este bine să ai cerințe simple.
• Copiii vor cu disperare să ne facă fericiți. Lasă-i să știe ori de câte ori vezi un comportament bun.
• Nu te certa cu copilul tău în vârstă de patru ani. Dacă nu ai cuvintele potrivite sau un argument solid, el va continua să întrebe “de ce”.
• Când vine vorba de un comportament mai puțin plăcut, întreabă ce s-a întâmplat, dar nu întreba de ce a făcut-o. Întrebarea “De ce ai făcut asta?” va încuraja doar o minciună, deoarece granița dintre fantezie și realitate la vârsta de patru ani este foarte subțire.
• Când face ceva greșit, apelează la consecințe blânde, dar explică-i de ce comportamentul este greșit și că știi că poate face mai bine data viitoare. Copilul tău trebuie să știe că ai încredere în el.
• Fii constant. Dacă nu crezi că este important să se aplice o regulă de fiecare dată, copilul tău va înțelege că nu este întotdeauna important să o respecte.
• Încurajează-i independența, dar amintește-ți că este încă mic. Lasă-l să fie doar un omuleț atunci când este stresat sau obosit.
• Dă-i o mulțime de sărutări și mângâieri, deși acum este “om mare”.

Ghid pe vârste: 5 ani

• Înțelege importanța regulilor, dar ar putea să se abată de la reguli atunci când se joacă.
• Regulile tind să fie “flexibile” – pentru ei cel puțin.
• Dacă nu câștigă un joc, îi poate acuza pe alții că trișează.
• Va începe să arate empatie și înțelegere pentru alți oameni care ar putea avea puncte de vedere diferite de ale lor.
• Este capabil să împartă jucăriile, dar s-ar putea să-i fie încă dificil, mai ales când vine vorba de lucrurile lui speciale.
• S-ar putea să-i fie teamă de eșec, critici și lucruri înfricoșătoare, cum ar fi fantome sau monștri.
• Durata atenției va începe să crească, ceea ce va influența tipul discuțiilor pe care le poți avea cu el.
• Îi face plăcere să facă glume.
• Va căuta să ia propriile decizii, în special în ceea ce privește îmbrăcămintea și mâncarea.
• Dacă începe să meargă la școală, ar putea fi mai prost dispus, mai sensibil sau mai obosit decât de obicei. Este obositor să stai liniștit și să te concentrezi pentru perioade lungi de timp.

De ce au nevoie copiii de 5 ani

• Încurajează tot ceea ce are legătură cu mișcarea copilului, mai ales dacă se află într-un grup sau într-o echipă. Acest lucru va ajuta copilul să-și dezvolte abilități importante, cum ar fi: să-și aștepte rândul, să se alăture altora, să lucreze împreună, să negocieze, să facă compromisuri, să câștige sau să piardă grațios.
• Stabilește-ți timpul în așa fel încât să te joci cu copilul tău în fiecare zi. Acest lucru îi va oferi copilului tău ocazia de a te lăsa în lumea lui. De aici poți să ai o ideea despre ce se întâmplă în mintea lui frumoasă și înfloritoare.
• Începe să extinzi alfabetizarea emoțională a copilului prin denumirea și discutarea sentimentelor.
• Conectează recompensele la responsabilități. – „Ce zici să mă ajuți să strâng masa și apoi să iei desertul?”
• Continuă să păstrezi reguli simple și încearca să nu ai prea multe.

Ghid pe vârste: 6 ani

• Este foarte probabil ca puștiul tău de 6 ani să știe mai multe decât tine. Doar întrebă-l.
• Tantrumurile se pot întoarce.
• Poate începe să testeze limitele, dar va dori totuși să te mulțumească și să te ajute.
• Va dori să fie lăudat pentru efortul școlar și pentru lucrurile bune pe care le face.
• Va căuta să dobândească noi abilități și să se simtă competent.
• Când este departe de tine se poate îngrijora.

De ce au nevoie copiii de 6 ani

• Încurajează-i eforturile și recunoaște când a muncit din greu.
• Încurajeză-i efortul de a obține rezultate pentru a-l ajuta să dezvolte o puternică încredere în sine și în capacitatea lui de a realiza.
• Dacă are dificultăți la școală, asigură-te că primește sprijinul de care are nevoie.
• Evită să-l lauzi în exces sau fără motiv. Spune-i că este special, dar și alte persoane sunt.

Ghid pe vârste: 7 ani

• Ar putea avea tendința să se plângă, de obicei de părinți sau de reguli, dar și de prieteni și alți copii.
• Se va simți neînțeles de mulți.
• Poate fi dramatic în legătură cu școala, prietenii sau viața în general.
• Va încerca să folosească cuvinte pentru a spune ce simte, dar poate deveni frustrat și furios atunci când este supărat.
• Va deveni mai conștient de ceea ce cred alți oameni.

De ce au nevoie copiii de 7 ani

• Ascultă și validează ceea ce simte. Dar să știi că nu ești tu cel care trebuie să remedieze problemele.
• Discută despre cum ar putea el să rezolve lucrurile, care îi provoacă probleme.
• Oferă-i spațiu și încurajează-l să vină cu idei.
• Nu te lăsa atras în drame.
• Nu trebuie să te gândești imediat că lucrurile sunt îngrozitoare doar pentru că puștiul tău spune că sunt.
• Vezi partea pozitivă a lucrurilor.

Ghid pe vârste: 8 ani

• Își dorește ca tu să gândești în același fel ca el. Va fi puțin tolerant făță de diferența de opinie.
• Va fi foarte sensibil la ceea ce crezi despre el.
• Deseori va intra în conflict cu mama.
• Pentru un copil de 8 ani nu există nuanțe de gri. Lucrurile vor fi negre sau albe, bune sau rele, corecte sau greșite.
• Această tendință de a gândi în absolut ar putea provoca mici probleme în relațiile de prietenie. Aceasta este partea în care ei învață despre prietenii și cum să se înțeleagă cu oamenii.

De ce au nevoie copiii de 8 ani

• Când îl lauzi pentru felul în care s-a comportat, fii clar în legătură cu ceea ce a făcut.
• Evită de câte ori poți să te cerți cu puștiul tău. Cu gândirea lui alb-negru, o ceartă va însemna doar că cineva are dreptate (el) și cineva greșeste (tu). În schimb, cere-i să explice punctul lui de vedere și încurajează-l să vadă lucrurile din diferite unghiuri.
• Petreceți o mulțime de timp împreună pentru a cimenta relația. Nu uita că vine adolescența când puștiul tău se va îndepărta de tine.

Ghid pe vârste: 9 ani

• Prietenii vor începe să fie mai importanți decât părinții, iar acest lucru va continua și în adolescență.
• Ceea ce cred prietenii lor va începe să devină din ce în ce mai important.
• Va restrânge câmpul de prieteni la câțiva prieteni mai apropiați.
• Va împărtăși cu ei glume și secrete.
• Va fi împotriva regulilor și direcțiilor și poate să apară lipsa respect făță de părinți.
• Va fi capabil în continuare să fie iubitor, dar va dezvolta și capacitatea de a fi egoist, argumentativ și grosolan.

De ce au nevoie copiii de 9 ani

• Oferă-i oportunități de independență și de a lua propriile decizii.
• Evită să fii prea autoritar sau să-i spui ce să facă.
• Încurajează-l să înceapă să se gândească la lucruri dintr-un alt punct de vedere: “Ce ar spune cutare despre asta?” “Cum crezi că s-a simțit când s-a întâmplat asta?”

Ghid pe vârste: de la 10 la 11 ani

• Tantrumurile copilăriei se vor fi calmat până acum. Bucurați-vă de aceste momente pentru că adolescența este pe drum.
• Ar putea să nu fie de acord cu regulile și cu necesitatea acestora.
• Va încerca să explice ceea ce a făcut greșit prin scuze și justificări. Se va lupta din greu pentru a găsi lacune în reguli.
• Promisiunile devin importante și și le va aminti pe TOATE – cu excepția cazului în care este rândul lui să ducă gunoiul.

De ce au nevoie copiii de 10 și 11 ani

• Nu fă promisiuni pe care nu le vei putea respecta.
• Evită să te cerți cu copilul tău ori de câte ori poți. El va avea adesea un argument pentru tot. Ascultă ce are de spus, ia o decizie, apoi spune-i ce decizie ai luat.
• Lasă-l să fie împotriva ta în condiții sigure – permite-i să încerce lucruri noi, să-și exprime opiniile și să ia propriile decizii când este cazul.
• Știi care sunt limitele tale și fii gata să implementezi consecințele atunci când ia o decizie greșită. Consecința ar trebui să vină asupra comportamentului lui, nu asupra persoanei lui.

Ghid pe vârste: adolescența

• Prietenii vor fi mai importanți decât familia. Încă mai ești important, dar e ceva ce adolescentul tău trebuie să facă – să descopere cine va fi când va intra în lume ca un adult sănătos și independent. La fel cum ai făcut tu la vârsta lui.
• Ceea ce gândesc colegii lui va fi o sursă de stres pentru el o perioadă de timp. Vârful pentru fete este vârsta de 13 ani, iar pentru băieți vârsta de 15 ani. Ar putea să încerce să facă lucruri extreme ca să se potrivească cu prietenii lui. Acest lucru ar putea implica luarea unor decizii prostești sau punerea în situații riscante. Respiră adânc – se va termină și asta.
• La adolescență puștiul tău va fi tot mai mult în dezacord cu tine. Acest lucru este în perfectă concordanță cu aventura de a fi adolescent și cu dorința de a experimenta independența.
• Se poate îndepărta de tine din punct de vedere emoțional (nu-ți face griji – se va întoarce, dar poate nu până nu se termină perioada adolescenței).
• Poate că nu va dori să fie văzut în public cu tine – oricât de cool ești.
• Va experimenta cu propria înfățișare, cu identitatea și cu locul său în lume.
• Poate deveni activ sexual.
• S-ar putea să fie impulsiv și ar putea începe să-și asume riscuri.
• Va fi mai creativ și va începe să se gândească la lume în moduri interesante și diferite.
• Se va comporta ca și cum părerea ta despre el nu contează, dar contează – la fel de mult ca întotdeauna.
• Adesea va interpreta greșit expresiile tale emoționale – va citi furie, ostilitate sau dezamăgire, când de fapt nu simți nimic din toate acestea.
• Ciclul lui de somn se va schimba. Ritmul lui circadian se va muta cu 3 ore mai târziu, față de atunci când era copil. Aceasta înseamnă că va adormi trei ore mai târziu față de timpul obișnuit. Și, dacă nu este complet epuizat, va fi foarte dificil, din punct de vedere biologic, să adoarmă mai devreme. Va avea nevoie de aproximativ 9-10 ore de somn, astfel încât va trebui să doarmă până mai târziu.
• Vrea să ia propriile decizii cu privire la lucrurile care îl afectează.

De ce au nevoie adolescenții

• Nu-l critica și nu-l judeca – el are nevoie de iubirea și apropierea ta mai mult ca niciodată.
• Trebuie să înțelegi că trebuie să-și găsească independența față de tine. Oferă-i spațiul pentru a face acest lucru. De-a lungul timpului, este posibil ca valorile lui să se alinieze cu ale tale.
• Trebuie să știi că adolescentul tău nu te respinge, ci își găsește propria cale în lume – este o parte importantă și sănătoasă a unui adult independent.
• Renunță la control și mergi spre influență. Cu cât te lupți mai tare pentru a-l controla, cu atât mai tare se va împotrivi. Adevărul este că atunci când vine vorba de adolescență, nu avem control – ei vor decide cât de mult ne lasă să ne implicăm în viața lor, cât de multe lucruri ne spun și cât de multă influență vom avea.
• Fă în așa fel încât să-i fie ușor să vină la tine când se întâmplă ceva sau când are nevoie de îndrumare. Oferă-i informații, dar nu-i ține predici.
• Poți să știi sau nu când începe să devină activ sexual, deci este important ca adolescentul tău să fie la curent cu informațiile și îndrumările de care are nevoie pentru a fi în siguranță din punct de vedere fizic și emoțional.
• Atunci când dorește ceva, cere-i să își prezinte cazul și să vorbească despre argumentele pro și contra. Prin natura lor, adolescenții vor supraestima partea pozitivă și vor subestima partea negativă.
• Fii calm – respiră și așteaptă ca valul să treacă peste voi. Este nevoie de 90 de secunde pentru ca o emoție să fie declanșată, să atingă apogeul și să înceapă să se estompeze, cu condiția să nu faci nimic pentru a o alimenta.
• Încurajează legăturile sociale și oferă-i spațiu pentru a-și consolida relațiile. O parte importantă a dezvoltării lui constă în diminuarea dependenței față de familie. Pentru a face acest lucru, el va simți o nevoie crescută de a-și întări afilierea la un grup de prieteni. Încurajează și sprijină acest lucru ori de câte ori poți.
• Ajută-l să găsească metode sigure de a-și asuma riscuri, cum ar fi sportul – competitiv și necompetitiv.
• Lasă-l să știe că vei face mereu tot ce poți pentru a-l aduce acasă (atunci când dorește) – indiferent de circumstanțe și de cât de târziu sau de departe ar putea fi.
• Să nu existe limite când vine vorba despre subiectele pe care le poate discuta cu tine.
• Ori de câte ori este posibil, lasă-l să doarmă pentru a recupera deficitul de somn.
• Să asculți mai mult decât să vorbești.

Și, în sfârșit …

Știi că de-a lungul drumului, de la copil la adult, există câteva lucruri importante care trebuie făcute. Există lucruri de învățat, greșeli care trebuie făcute, limite care trebuie împinse, independența care trebuie găsită. Va fi o aventură frumoasă, epuizantă, derutantă, uneori terifiantă, uneori copleșitoare, uneori traumatizantă pentru toată lumea.
Fii răbdător și nu-i răpi oportunitățile de a învăța și de a crește, luând personal greșelile și comportamentul lui mai puțin adecvat.

Cea mai mare dezvoltare va veni din greșelile pe care le face și din limitele pe care le împinge.
Chiar și cu cei mai puternici susținători, va face greșeli – uneori spectaculoase! Dacă are sprijinul de care are nevoie, greșelile lui vor fi despre dezvoltarea lui, nu despre stilul tău de parenting.

Este important ca noi să fim acolo cu o vorbă drăgăstoasă, mângâieri, limite și o mână fermă pentru a-l îndruma. Dacă înțelegem ce este un comportament normal pentru un copil sau adolescent, ne va fi mai ușor. Creșterea unui copil este o călătorie de învățare, explorare și experimentare – pentru el și pentru noi.

Articol preluat de pe www.totuldespremame.ro. Puteţi citi aici articolul original.