Este vorba de un acord între CNSP și ANAF, care a fost semnat recent de ambele părți și care se aplică din luna curentă. Acesta a fost încheiat pentru îmbunătățirea analizelor de risc și pentru eficientizarea verificărilor la contribuabili.
„Începând cu luna ianuarie 2019, CNSP va selecta contribuabilii care vor fi propuși pentru a fi cuprinși în controalele întreprinse de ANAF în funcție de domeniul de activitate, fluctuația cifrei de afaceri și a celorlalți indicatori stabiliți de comun acord între ANAF și CNSP”, este explicat în documentul semnat de Mihaela Triculescu, președintele ANAF, și de Ion Ghizdeanu, președintele CNSP.
Practic, reprezentanții Fiscului se folosesc de indicatorii statistici proprii și de cei ai CNSP pentru a efectua analizele de risc. Scopul este de a găsi sectoarele de activitate și companiile care prezintă riscuri fiscale. Cu alte cuvinte, CNSP îi spune Fiscului ce firme ar trebui să verifice.
„CNSP va comunica conducerii ANAF lunar situația domeniilor și a societăților comerciale care prezintă un grad ridicat de risc de evaziune fiscală. Trimestrial, se va face o analiză comună a rezultatelor și se vor aduce îmbunătățiri metodologiei de analiză de risc, dacă va fi cazul”, se mai arată în acordul citat.
Așadar, Fiscul va folosi informațiile de la CNSP ca să stabilească un program al controalelor la contribuabili. ANAF va trebui să se justifice față de CNSP atunci când nu-i preia propunerile. Și, în plus, CNSP va colabora cu ANAF inclusiv pentru proiectele de acte normative prin care se propun măsuri de reducere a evaziunii fiscale.
„ANAF se angajează să transmită CNSP informații cu privire la efectele obținute în privința reducerii evaziunii fiscale, în urma acțiunilor de control la societățile comerciale propuse în analizele de risc ale CNSP”, prevede documentul.
CNSP este în subordinea Secretariatului General al Guvernului și sub coordonarea prim-ministrului, conform Ordonanței Guvernului nr. 22/2007. Aceasta se ocupă, în esență, de:
- elaborarea de studii și prognoze pe termen scurt, mediu și lung privind evoluția economiei românești în ansamblu, pe sectoare și în profil teritorial;
- sinteze macroeconomice;
- fundamentarea orientărilor strategice de dezvoltare economico-socială și a măsurilor de politică economică proiectate de Guvern, în concordanță cu programul de guvernare;
- coordonarea, împreună cu Secretariatul General al Guvernului, și monitorizarea politicilor publice, cu deosebire ale investițiilor în parteneriat public-privat și din domeniul ajutorului de stat.
În altă ordine de idei, autoritățile au stabilit recent că firmele și persoanele fizice autorizate din România vor fi categorizate și administrate în funcție de riscul lor fiscal, în baza analizei de risc. Practic, analiza de risc va fi transparentă, procedurile de stabilire a riscului fiscal urmând să fie publice.