UPDATE: Procedura pentru desemnarea unui procuror european, din partea României, a fost oficializată

Ordonanța de urgență nr. 8/2019 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) a fost publicată ieri în Monitorul Oficial, intrând în vigoare în aceeași zi.

Prin aceasta, se stabilește cadrul legal cu privire la desemnarea unui procuror european, din partea României.

Practic, persoanele care pot candida pentru o asemenea funcție sunt atât procurori, cât și judecători. Aceștia trebuie să aibă cel puțin 15 ani de experiență, în funcțiile lor. În schimb, gradul pe care trebuie să îl aibă candidatul este diferit, în funcție de profesia acestuia: dacă e vorba de un procuror, el trebuie să aibă grad de parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în timp ce judecătorii trebuie să aibă grad doar de curte de apel.

În ceea ce privește experiența candidaților, ordonanța de urgență prevede că aceștia trebuie să aibă „experiență practică relevantă în sistemul judiciar românesc”. Nu este clar ce înseamnă acest lucru, însă aceeași ordonanță prevede că, în cazul procurorului european delegat, acesta trebuie, printre altele, să aibă „experiență practică relevantă în sistemul juridic românesc, îndeosebi în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori a infracțiunilor în domeniul fiscal sau vamal”.

S-ar putea considera că această diferență de condiții, în privința celor două funcții - cea de procuror, respectiv cea de procuror delegat - ar sugera faptul că procurorul european trebuie să aibă experiență mai puțin specifică, pentru a nu se ajunge la o limitare excesivă a persoanelor din care poate fi ales acesta.

În același timp, Regulamentul Uniunii Europene 2017/1939 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) prevede că procurorul european trebuie să aibă experiență „practică în ceea ce privește sistemele juridice naționale, investigațiile financiare și cooperarea judiciară internațională în materie penală”.

Acest lucru arată că, pentru a se evita un eventual conflict între ordonanța de urgență și regulament, ar trebui să aplicăm aceste condiții nivelului de experiență cerut candidatului.

În ceea ce privește competențele procurorului european, conform Regulamentului, Parchetul European va avea competență de investigație, urmărire și trimitere în judecată a persoanelor care comit „infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii”, precum și cu privire la complici. În acest scop, ele vor exercita competențele pe care le-ar avea un procuror obișnuit, în fața unei instanțe naționale.

OUG-ul nu este prima reglementare de acest fel: la sfârșitul anului trecut, Ministerul Justiției publicase un alt proiect de lege cu privire la aceeași problemă: desemnarea unui Procuror European, din partea României. Ministrul Justiției, Tudorel Toader - citat de news.ro -, a declarat că motivul pentru care nu s-a mers mai departe cu proiectul de lege și s-a recurs la o ordonanța de urgență a fost termenul scurt în care trebuie trimise propunerile de procuror european - 31 martie.

Practic, durata de adopție și de intrare în vigoare a unei ordonanțe de urgență este mai scurtă decât a unei legi, astfel încât ar fi existat riscul neintrării în vigoare a unei legi înainte de termenul-limită pentru trimiterea propunerilor.