Către toți bunicii: Nu ne-am descurca fără voi. Mulțumim!

Articol scris de Mihaela Călin

Vă sună familiar asta: „Sunt mama a doi copii mici, sunt însărcinată, merg și la serviciu, sunt obosită și am nevoie de ajutorul vostru pentru că vă iubesc și copiii mei vă iubesc și nu putem face asta singuri”? Dacă îți sună familiar, a venit momentul să le spui bunicilor un mare mulțumesc.

Bunicii în viața nepoților sunt neprețuiți

Au fost acolo de la început ca să ne ajute. Cu ce aveam nevoie, ori de câte ori aveam nevoie de ei. Îi iubesc pe copiii noștri ca pe ai lor și putem avea încredere în ei 110%, în ceea ce privește viața copiilor noștri. De exemplu, nu trebuie să ne facem griji nici pentru o secundă, când nu suntem în preajmă, dacă bunicul și bunica sunt acolo – pentru că știm că au lucrurile sub control.

Au fost acolo de sărbători, au fost acolo când a apărut bebe nou și când au știut că aveam nevoie de o mână de ajutor.

Ne-au ajutat cu gătitul, au cumpărat jucării atunci când s-au născut copiii noștri și i-au tratat pe cei mici cu dulciuri. Le-au spus copiilor nu numai că sunt frumoși, dar și că sunt puternici, inteligenți, amuzanți, creativi și buni.

Toate acestea au răspuns exigențelor noastre de părinți. Bunicii sunt practic îngeri din ceruri (uneori venind chiar și cu cadouri, cum ar fi papuci de casă noi, chifteluțe delicioase și prăjituri făcute în casă).

Bunicilor de pretutindeni … vreau să vă mulțumesc

În numele tuturor părinților din lumea asta, vreau să le mulțumesc bunicilor de pretutindeni pentru dedicarea, compasiunea, răbdarea și dragostea lor.

• Pentru bunicile care stau și pictează cu copiii noștri ore întregi, în timp ce îi fac să râdă isteric – mulțumesc.
• Pentru bunicii care reușesc să-i înveselească pe copii, făcând ca fețele lor să se luminze imediat – mulțumesc.
• Pentru bunicile care fac cea mai bună supă de pui din lume – mulțumesc.
• Pentru bunicii care se așază jos pe podea ca să se joace cu copiii noștri – mulțumesc.
• Pentru bunicuțele, care spun cele mai bune, cele mai amănunțite și mai entuziaste povești, de care micuții noștri sunt cu adevărat încântați – mulțumesc.
• Pentru bunicuții care pescuiesc, merg cu bicicleta și fac excursii alături de copiii noștri – mulțumesc.
• Pentru bunicile care schimbă scutece și ne hrănesc bebelușii; îi șterg la nas și îi înfofolesc bine – mulțumesc.
• Pentru bunicii care au grijă de copiii noștri, astfel încât să putem merge la serviciu fără să ne facem gânduri în legătură cu îngrijirea și confortul copiilor noștri prețioși – mulțumesc.
• Pentru bunicii care nu uită să pună în fiecare lună câțiva bani în pușculița nepoților lor – mulțumesc.

Mă simt de parcă nu voi putea niciodată să-i răsplatesc îndeajuns pe bunici

• Pentru bunicuțele care ne leagănă bebelușii ca să doarmă, astfel încât să putem avea și noi părinții o pauză – mulțumesc.
• Pentru bunicii care îi învață pe copiii noștri lecții de viață valoroase despre orice, de la economisirea banilor până la muncă și bunătate – mulțumesc.
• Pentru bunicii care ne-au permis să facem duș, în timp ce ei se ocupau de copii – mulțumesc.
• Pentru bunicuțele care cumpără cele mai bune haine (la dimensiunile potrivite!) Și pantofi noi, ori de câte ori copiii au nevoie – mulțumesc.
• Pentru bunicii care se duc să-i ia pe cei mici de la școală în locul nostru – mulțumesc.
• Pentru bunicuțele și bunicii care au plătit pentru cursurile de balet și fotbal – mulțumesc.
• Pentru bunicii care sunt oricând disponibili pentru apelurile video ale nepoților – mulțumesc.
• Pentru bunicuțele care cântă cele mai grozave cântece și știu cum să-i liniștească pe cei mici – mulțumesc.
• Pentru bunicuțele care îi învață pe copiii noștri să facă prăjituri – mulțumesc. (Și pentru includerea lor în procesul de pregătire, ei sunt entuziasmați!)

Bunicii în viața nepoților sunt neprețuiți

Mă simt de parcă nu voi putea niciodată să-mi răsplatesc îndeajuns părinții și socrii pentru tot ceea ce au făcut pentru noi și continuă să facă pentru noi. Aș vrea să câștig la loterie și să le ofer o vacanță exotică oriunde își doresc ei. Aș vrea să le pot cumpăra mășini noi, să-i trimit la spa sau să le mai șterg în mod magic unele dintre griji.

Dar nu pot. Nu acum. Nu în timp ce suntem în faza de părinți cu copii mici, în care ne construim viața și încercăm să punem o temelie.
Acestea mă fac să mă simt uneori tristă și vinovată. Pentru că aș vrea să le pot oferi ceea ce ei ne dau tot timpul – stabilitate, confort, liniște, încredere și ajutor.

Pentru moment, ceea ce pot să fac, la nivelul cel mai de bază, este să strig în gura mare cât de mult îi iubesc.

Vă apreciez. Vă sunt foarte recunoscătoare. Am nevoie de voi. Meritați aplauze. Vă mulțumesc. Vă iubesc.

Și nu aș fi putut să fac față provocărilor de mamă fără voi.

Articol preluat de pe www.totuldespremame.ro. Puteţi citi aici articolul original.