Propuneri MEN: Schimbări privind învățământul obligatoriu, intrarea la liceu și examenul de bacalaureat

Recent, MEN a organizat un eveniment dedicat modernizării educației în România, intitulat "Educația ne unește", eveniment la care au participat reprezentanți ai instituțiilor din învățământul preuniversitar și superior din țară, ai partenerilor de dialog social și ai altor organizații cu profil educațional.

În urma evenimentului, MEN a publicat un document în care prezintă viziunea asupra viitorului educației și în care regăsim ceva schimbări majore propuse pentru structura învățământului preuniversitar (adică până la bacalaureat). Astfel, documentul prevede învățământul gratuit și obligatoriu de la trei până la 18 ani (educația pre-primară, adică grădinița, educația primară și cea secundară).

1. Grădinița, obligatorie, iar ciclul primar va avea șase ani

Concret, structura anilor de școală obligatorii ar începe cu grădinița. Primii trei ani de parcurs școlar obligatoriu se vor face în grădinițe sau alte forme de organizare acreditate, potrivit documentului; schimbarea ar fi importantă, întrucât grădinița nu intră în sfera învățământului obligatoriu momentan.

Potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011, învățământul general obligatoriu este acum de 11 clase și cuprinde învățământul primar, învățământul gimnazial și primii doi ani ai învățământului secundar superior, adică primii doi ani de liceu (în lege a fost stabilit ca 2020 să fie termenul-limită până la care învățământul liceal să fie obligatoriu).

Mai apoi, următorii trei ani de parcurs școlar obligatoriu (ciclul primar inferior) s-ar desfășura în școli generale, sub îndrumarea unui singur dascăl (profesor pentru învățământul primar); practic, asta ar însemna clasele I-III. La finalul acestor trei ani de studiu, elevii vor fi supuși unei testări care nu va avea caracter public și nici de departajare între elevi. La ce va servi această testare? Potrivit documentului de la MEN, dascălul de la clasă își va adapta apoi procesul de învățare în funcție de ce iese la testul respectiv.

Urmează apoi ciclul primar superior, adică următorii trei ani ai parcursului școlar obligatoriu, care se va desfășura tot în școlile generale, sub îndrumarea aceluiași dascăl ca în cei trei ani anteriori. Aici vedem deja o schimbare față de cum se desfășoară acum lucrurile, prin faptul că responsabilitatea învățătorului va fi extinsă în timp. Și acest ciclu de trei ani se va termina cu o testare, tot fără caracter public și fără departajare.

Și acum se dau evaluări naționale la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, iar scopul lor este oarecum similar celor pe care MEN le are în vedere pentru ciclurile de mai sus. Rezultatele pe care elevii le obțin și planurile individualizate care se întocmesc pe baza acestora fac parte din portofoliul educațional al elevului.

2. Primul an de liceu va trece la gimnaziu

Mai departe, documentul publicat de minister prevede ciclul secundar inferior, care va începe la 12 ani (adică aproximativ de la clasa a VII-a din prezent) și care va dura tot trei ani. Abia de aici elevii vor începe să lucreze cu mai mulți dascăli la clasă, urmând să figureze în schemă și un consilier de orientare profesională (în locul dirigintelui).

"Se dezvoltă, în principal, interesul pentru știință, arte, studiu și muncă, astfel încât  adolescentul să poată să aleagă un parcurs școlar ulterior, fie în domeniul tehnic, vocațional sau profesional, fie pe filiera teoretică", e punctat în documentul MEN la acest ciclu de studiu.

Practic, comparând cu situația din prezent, primul an de liceu ar trece la gimnaziu, potrivit acestui plan al ministerului. Acest ciclu de studiu se va termina și el cu un examen, dar de data asta va fi unul standardizat și diferențiat între profilul teoretic și cel tehnic. Acest examen (un fel de examen de capacitate) va asigura continuarea educației obligatorii în ciclul superior.

3. Trei tipuri de bacalaureat

Intrarea în ciclul superior (liceu) se va face în baza acestei testări, a mediei generale cumulate pe cei trei ani din ciclul secundar superior (la anumite discipline doar, nu la toate), precum și pe baza unei recomandării a consilierului de orientare (actualul diriginte), care va fi cuantificată ca procentaj în nota finală - adică nu va fi doar un soi de scrisoare de recomandare precum cele practicate în special în mediul academic sau profesional (de cele mai multe ori, simple formalități), ci, probabil, o foaie de evaluare cu punctaje.

Cei care nu vor îndeplini condițiile să intre la liceu, vor putea să rămână în ciclul secundar inferior încă un an pentru a parcurge anumit discipline în mod special și pentru a-și acoperi golurile care nu le permit să treacă mai departe, la liceu. Școlile vor trebui să aibă programe speciale de studiu pentru aceștia. "La finele acestui an, media pentru ciclul secundar inferior  se recalculează ca medie cumulată pentru patru ani, iar elevul va reintra în procesul de selecție pentru ciclul superior cu noua medie", se precizează în documentul MEN.

Cine intră la liceu (ciclul secundar superior), la vârsta de 15-16 ani, va mai parcurge încă trei sau patru ani în acest ciclu pentru a finaliza învățământul obligatoriu și a da apoi examenul de bacalaureat. Învățământul secundar superior se va organiza în programe de studii profesionale, studii liceale vocaționale, studii liceale de științe și socio-umaniste. Fiecare dintre aceste programe de studii va avea propriul examen de bacalaureat:

• Bacalaureat A1 și A2: studii liceale de științe și socio-umaniste;
• Bacalaureat V: studii vocaționale;
• Bacalaureat T: studii profesionale.

Din documentul publicat de minister se înțelege că elevii de liceu vor avea o serie de materii comune, obligatorii, iar celelalte discipline se vor alege în funcție de filiera de studiu, de interesul propriu și de oferta instituțiilor de învățământ din zonă. De asemenea, va exista un număr minim de cursuri care trebuie parcurs pe durata acestor trei ani pentru a se putea intra apoi în examenul de bacalaureat.

În fine, mai prevede planul ministerului, cei care au o diplomă de bacalaureat T vor putea susține apoi, în limitele legii, probele specifice pentru a obține o diplomă de bacalaureat de tip A1, A2 sau V și dreptul de acces la învățământul superior.

Atenție! Documentul prezentant de MEN nu se aplică momentan. Ca să se întâmple asta, planul descris mai sus trebuie să fie cuprins într-unul sau mai multe proiect de act normativ, să fie pus/e în dezbatere, adoptat/e și publicat/e în Monitorul Oficial.