Recursul în contencios administrativ: Pentru ce motive pot fi atacate hotărârile date inițial de instanțe

Recursul este principala cale de atac în contencios administrativ (instanța competentă să soluționeze cererile îndreptate împotriva administrației publice). El este prevăzut în cadrul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, însă elementele complete ale acestuia sunt date și de Codul de procedură civilă (care completează Legea contenciosului administrativ).

Practic, o soluție a unei instanțe de fond, în contencios administrativ (puteți citi aici mai multe despre competența instanțelor de fond), poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Spre deosebire de apel (care ar fi determinat o rejudecare completă a cauzei, inclusiv din punct de vedere al stării de fapt), recursul - astfel cum este prevăzut în Codul de procedură civilă - poate fi declarat exclusiv în următoarele cazuri:

•  când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale;
• dacă hotărârea a fost pronunțată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluționarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;
• când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe, invocată în condițiile legii;
• când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești;
• când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității;
• când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;
• când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;
• când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Se poate vedea, astfel, că motivele de recurs sunt strict determinate, majoritatea având o natură procedurală. 

Recursul, odată declarat, suspendă executarea hotărârii instanței de fond și se judecă de urgență. 

Odată competentă să judece cererea de recurs, instanța poate pronunța două soluții: pe de o parte, poate respinge cererea și să mențină soluția atacată cu recurs. 

Pe de altă parte, poate să admită cererea de recurs și să rejudece cauza, pe fond. În cazul în care admite cererea de recurs, dar hotărârea primei instanțe a fost pronunțată fără a se judeca fondul ori dacă judecata s-a făcut în lipsa părții care a fost nelegal citată, atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, cauza se va trimite, o singură dată, la această instanță.

Acțiuni civile și administrative este o campanie de informare avocatnet.ro, care abordează cele mai importante aspecte procedurale ale principalelor acțiuni civile și administrative. Toate articolele din serie, publicate până acum, sunt disponibile aici.