Unul din principiile de bază ale procesului civil este dreptul la soluționarea cauzei într-un termen optim și previzibil. Din cauză că el este un drept fundamental prevăzut atât în Codul de procedură civilă, precum și în instrumente internaționale precum Convenția Europeană a Drepturilor Omului (într-o formă ușor diferită, fiind vorba doar de soluționare în termen rezonabil), legislația română internă a introdus un mecanism prin care justițiabilii pot să solicite respectarea acestui principiu. E vorba de contestația privind tergiversarea procesului. Citește articolul
Atunci când o persoană trebuie să primească o datorie de la altcineva, prima poate recurge la procedura ordonanței de plată pentru a beneficia de o modalitate rapidă de recuperare a acelei sume de bani. Citește articolul
Așa cum, uneori, există riscul ca anumite bunuri să fie afectate dincolo de orice posibilitate de reparație, dacă se așteaptă până o instanță pronunță o hotărâre cu privire la o astfel de situație, se poate întâmpla și ca drepturile de proprietate intelectuală ale unei persoane (sau ale unei persoane care le exercită cu permisiunea titularului) să fie afectate puternic. De aceea, în Codul de procedură civilă a fost inserată o procedură specială cu privire la apărarea provizorie a astfel de drepturi. Citește articolul
În anumite cazuri, dacă au fost pierdute înscrisuri, dosare sau hotărâri judecătorești, ele pot fi refăcute. Scopul pentru care sunt refăcute este fie pentru pronunțarea unei hotărâri (dacă e vorba de înscrisuri pierdute în timpul soluționării unui litigiu, de exemplu), fie pentru a se asigura faptul că o hotărâre deja pronunțată poate fi accesată și folosită de către părțile interesate. Citește articolul
Dacă nu pot să își determine chiriașii să părăsească imobilele, atunci când contractele de închirere au ajuns la termen, proprietarii beneficiază de o procedură specială, în acest scop. E vorba, mai exact, de procedura evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept, prevăzută de Codul de procedură civilă. Citește articolul
Uneori, o persoană care e pe cale să obțină o hotărâre judecătorească favorabilă în vederea recuperării unei datorii pe care cineva o are față de ea nu se mulțumește doar cu soluția unei instanțe. De aceea, Codul de procedură civilă prevede că, în anumite cazuri, o astfel de persoană (creditorul) poate obține indisponibilizarea bunurilor persoanei care îi datorează o sumă de bani (debitorul), pentru a avea garanții că, odată obținută o hotărâre judecătorească favorabilă, datoria îi va fi plătită. Citește articolul
Uneori, procesele privind un bun (în special un imobil) pot dura destul de mult. De aceea, ar putea exista riscul ca acel bun să fie afectat, mai ales când nu se știe, cu exactitate, cine are drepturi asupra lui. De aceea, Codul de procedură civilă permite ca, până la finalizarea procesului, acel bun să îi fie încrediințat unei persoane care să îș administreze, pentru conservare. Acest mecanism se numește sechestru judiciar. De asemenea, sechestrul judiciar poate fi dispus și când nu există un proces, în anumite cazuri. Citește articolul
Uneori, o persoană căreia i se datorează o sumă de bani (creditorul) vrea să se asigure că ceea ce trebuie să primească este asigurat, dincolo de simpla garanție pe care o oferă o hotărârea judecătorească. De aceea, Codul de procedură civilă oferă anumite măsuri pentru astfel de creditori, care nu trebuie să aștepte până obțin o hotărâre judecătorească definitivă împotriva celor care le datorează bani (debitorul). Printre aceste măsuri, există și poprirea asigurătorie, care permite creditorului să se asigure că datoria îi va fi plătită prin indisponibilizarea unor sume de bani ale altor persoane decât debitorul. Citește articolul
Se poate întâmpla ca o parte într-un proces să se confrunte cu o lege sau o ordonanță (sau părți din acestea) pe care să o considere neconstituțională. Într-un asemenea caz, poate fi sesizată Curtea Constituțională a României (CCR) cu o excepție de neconstituționalitate. Totuși, nimic nu garantează că instanța care judecă litigiul în cauză va sesiza, întotdeauna, CCR. Citește articolul
Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ prevede cadrul general în care o persoană vizată de un act administrativ poate să îl atace în instanță, cerând anularea lui și, eventual, despăgubiri. Legea permite însă și persoanelor care nu sunt vizate direct de un astfel de act să recurgă la procedura în fața instanței de contencios administrativ. Citește articolul