Măsurile asigurătorii fiscale (popririle și sechestrele) dispuse fără existența unei creanțe fiscale nu vor mai putea fi menținute pe o durată de timp echivalentă cu întinderea procesului penal (cum s-a întâmplat până acum), a reținut Curtea Constituțională (CCR). Practic, până acum era posibil să se ajungă la situația în care o firmă, fără să îi fie emis un titlu de creanță fiscală de către Fisc, ajungea să i se pună poprire pe conturi, de exemplu, pe o perioadă ce se putea întinde și pe câțiva ani. O astfel de situație era posibilă din cauză că durata măsurilor asigurătorii fiscale putea fi legată de durata unui proces penal, în condițiile în care organul fiscal este obligat să informeze organul penal ori de câte ori, în urma inspecției fiscale, constată fapte care ar putea fi infracțiuni. Citește articolul
Specialiștii în fiscalitate de la NNDKP salută decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR) prin care s-a decis că prelungirea nedeterminată a popririlor și a sechestrelor, atunci când există procese penale aferente, este neconstituțională. Practic, prelungirea măsurilor asigurătorii pe întreaga durată a proceselor poate duce firmele în faliment. Iar ulterior, chiar dacă deciziile instanțelor sunt în favoarea companiilor, o reparare a răului deja făcut este greu de realizat. Citește articolul
Scopul oricărei inspecții fiscale este verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, a corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor în legătură cu stabilirea obligațiilor fiscale de către contribuabil/plătitor, a respectării prevederilor legislației fiscale și contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente, stabilirea diferențelor de obligații fiscale principale. Citește articolul
Uneori, o persoană care e pe cale să obțină o hotărâre judecătorească favorabilă în vederea recuperării unei datorii pe care cineva o are față de ea nu se mulțumește doar cu soluția unei instanțe. De aceea, Codul de procedură civilă prevede că, în anumite cazuri, o astfel de persoană (creditorul) poate obține indisponibilizarea bunurilor persoanei care îi datorează o sumă de bani (debitorul), pentru a avea garanții că, odată obținută o hotărâre judecătorească favorabilă, datoria îi va fi plătită. Citește articolul
Dacă un creditor ipotecar și-a făcut opozabil dreptul cu privire la un imobil care, ulterior, a fost pus sub sechestru asigurător de către organele penale, atunci executarea silită pornită cu privire la acel imobil nu e suspendată de instituirea acelui sechestru. Este concluzia pe care a oferit-o Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) într-un recurs în interesul legii care a apărut recent în Monitorul Oficial. Citește articolul
În cazul infracțiunilor de corupție e obligatoriu să fie luate măsuri asigurătorii de către organele penale, potrivit legislației penale. În definitiv, mai ales dacă vorbim de prejudicii cu multe zerouri, banii trebuie recuperați de undeva. Prin urmare, se sechestrează bunuri și/sau se popresc sume de bani datorate suspectului/inculpatului. Recent am aflat că procurorii de la Direcția Națională Anticorupție (DNA) au pus sechestru pe toată averea șefului Camerei Deputaților, implicat acum într-un dosar de corupție. Iată ce înseamnă acest lucru din perspectiva legii penale. Citește articolul
Sechestrul asigurător reprezintă, conform Codului de procedură penală, o măsură asigurătorie ce constă în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, de natură să împiedice persoanele răspunzătoare de prejudiciul cauzat prin săvârirea faptei ilicite ca în timpul procesului să distrugă sau să îşi înstrăineze bunurile ori, după caz, să îşi diminueze activul patrimonial. Această măsură poate fi luată şi de către procuror, prin ordonanţă, şi este instituită pentru a se asigura despăgubirea părţii civile după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare. Citește articolul
Regulile de procedură care vizează modul în care Fiscul îi poate executa silit pe datornici au fost modificate recent, prin intermediul unui act normativ apărut în Monitorul Oficial. Printre altele, a fost stabilit un termen de 30 de zile în care un debitor poate contesta decizia unui organ fiscal de a-i pune sechestru pe bunuri sau de a-i popri conturile. Citește articolul