Statisticile incluse în buletinele trimestriale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) arată o scădere drastică a eficienței controalelor antifraudă în perioada 2015 - 2024. Punctul cel mai de jos a fost atins, în esență, în anii 2018 și 2019, iar ceea ce părea un început de redresare a fost (aparent) amânat, (probabil) de pandemia de coronavirus și de operaționalizarea verificărilor documentare, pentru anul 2024. Citește articolul
O lege menită să modifice Codul de procedură penală (CPP) a fost recent oficializată, noutățile concentrându-se pe reglementările privind aplicarea măsurilor asigurătorii. Noua lege, care va intra în vigoare duminică, introduce posibilitatea, pentru partea civilă și pentru procuror, de a putea ataca decizia (ordonanța sau încheierea) prin care se respinge cererea de instituire a măsurilor asigurătorii, ceea ce nu este posibil conform variantei CPP aflate în vigoare acum. Citește articolul
În articolul de astăzi, expunem o serie de aspecte procedural-fiscale privind măsurile asiguratorii ce pot fi înființate asupra firmelor de către organele fiscale. În prezent, există două tipuri de măsuri asiguratorii, care se aplică în funcţie de circumstanțele situaţiei avute în vedere: poprirea asiguratorie și sechestrul asigurator. Iată ce trebuie știut despre ele. Citește articolul
Pentru a funcționa eficient, orice companie, indiferent de structura societară, are nevoie de stabilitatea capitalului social și a resurselor generatoare de venituri. Orice factor de impact cu potențial negativ, fie și temporar, asupra acestor resurse, poate genera dezechilibre majore asupra bunei desfășurări a afacerii și evoluției companiei. Un astfel de efect este generat, spre exemplu, de dispunerea măsurilor asigurătorii de către organele judiciare penale, procuror/ judecător/ instanța de judecată, în cadrul procesului penal. În practică, absența unei reacții eficiente pentru ridicarea/ restrângerea acestor măsuri poate conduce la situații în care o companie să fie „condamnată” la insolvență mult înainte de a fi condamnată sau achitată în procesul penal în care este parte. Citește articolul
O decizie de a popri conturile bancare ale unei firme, în timpul derulării inspecției fiscale, a fost anulată recent în instanță, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) fiind obligată ulterior la plata de despăgubiri, conform unui comunicat remis marți redacției noastre. Citește articolul
Atunci când datornicii nu-și achită de bunăvoie obligațiile fiscale, autoritățile ar fi putut începe executarea silită numai după obținerea încuviințării judecătorești, însă proiectul de act normativ ce conține măsura are șanse mici să ajungă să se aplice, fiind propus recent pentru respingerea definitivă. În prezent, executarea silită a datoriilor fiscale nu necesită aprobarea unui judecător. Citește articolul
Măsurile asigurătorii, precum poprirea şi sechestrul asigurător, au, mai nou, un termen de valabilitate de maximum 3 luni de la data comunicării sesizării penale, pentru ca organele de urmărire penală să aibă timp, în această perioadă, să instituie propriile măsuri asigurătorii, potrivit unei ordonanțe de modificare a Codului de procedură fiscală care a intrat în vigoare vineri. Noua reglementare vine pe fondul neconstituționalității prevederilor care includeau aceste aspecte, prevederi ce și-au încetat oricum aplicabilitatea odată cu o decizie din 2019 a Curții Constituționale a României (CCR). Citește articolul
Cadrul legal al executării silite a datoriilor fiscale și al măsurilor asigurătorii fiscale (popririle și sechestrele) a fost modificat în anul încheiat recent. De exemplu, a fost introdus e-Popriri, au apărut modificări privind poprirea în contul datoriilor fiscale ce impun noi obligații nu doar băncilor, ci și altor terți popriți, s-a stabilit că și contractele de credit încheiate online sunt titluri executorii, chiar dacă nu-s semnate și că persoanele fizice autorizate (PFA) vor răspunde cu bunurile personale dacă nu pot acoperi datoriile din banii afacerii. Citește articolul
Măsurile asigurătorii fiscale (popririle și sechestrele) dispuse fără existența unei creanțe fiscale nu vor mai putea fi menținute pe o durată de timp echivalentă cu întinderea procesului penal (cum s-a întâmplat până acum), a reținut Curtea Constituțională (CCR). Practic, până acum era posibil să se ajungă la situația în care o firmă, fără să îi fie emis un titlu de creanță fiscală de către Fisc, ajungea să i se pună poprire pe conturi, de exemplu, pe o perioadă ce se putea întinde și pe câțiva ani. O astfel de situație era posibilă din cauză că durata măsurilor asigurătorii fiscale putea fi legată de durata unui proces penal, în condițiile în care organul fiscal este obligat să informeze organul penal ori de câte ori, în urma inspecției fiscale, constată fapte care ar putea fi infracțiuni. Citește articolul
În data de 21.01.2020, pe site-ul Curții Constituționale a României (CCR) s-a publicat motivarea Deciziei nr. 51/2019, soluție prin care s-a decis declararea neconstituționalității art. 213 alin. 8 din Codul de procedură fiscală, atât în forma anterioară modificării survenite prin Ordonanța Guvernului nr. 30/2017, cât și în forma sa ulterioară, astfel cum acest articol fusese modificat prin același act normativ. Citește articolul