Fiscul, obligat să achite despăgubiri după o poprire nelegală a conturilor unei firme în timpul inspecției

„Situația particulară în acest caz a fost reprezentată de indisponibilizarea unei sume importante de bani prin intermediul unei decizii de instituire a măsurilor asigurătorii emise în timpul desfășurării inspecției fiscale, așadar înainte de stabilirea oricăror obligații de plată printr-o decizie de impunere. Organul fiscal a emis decizia de măsuri asiguratorii motivând că respectivul contribuabil, potențial debitor viitor, s-ar putea sustrage de la executarea silită, astfel că a poprit conturile acestuia”, scrie în comunicatul trimis de specialiștii de la Băncilă, Diaconu și Asociații, care au fost implicați direct în această speță.

Mai precis, contribuabilul căruia i s-au poprit conturile bancare a contestat mai întâi măsura instituită de inspectorii ANAF și a obținut anularea acesteia. Apoi, într-o acțiune separată, contribuabilul a cerut și a obținut despăgubiri pentru perioada în care banii i-au fost blocați pe nedrept. Decizia în instanță este definitivă.

„Contribuabilul a contestat și mai apoi a obținut anularea definitivă a deciziei de măsuri asigurătorii, solicitând mai apoi, în cadrul unei acțiuni separate în contencios, despăgubiri pentru sumele «blocate» nelegal, pentru toată perioada indisponibilizării acestora. Astfel, Curtea de Apel București a reținut -- și mai apoi Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat -- dreptul contribuabilului la a-i fi reparat prejudiciul cauzat prin instituirea măsurilor asiguratorii în baza unui act anulat în mod definitiv, prin acordarea dobânzii legale”, au detaliat specialiștii.

Conform articolului 213 din Codul de procedură fiscală, inspectorii ANAF pot apela la popriri asigurătorii asupra veniturilor unui contribuabil în situații excepționale. Adică atunci când există pericolul ca persoana verificată „să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea”.

„Aceste măsuri pot fi luate și înainte de emiterea titlului de creanță, inclusiv în cazul efectuării de controale sau al antrenării răspunderii solidare. Măsurile asigurătorii dispuse atât de organele fiscale competente, cât și de instanțele judecătorești ori de alte organe competente, dacă nu au fost desființate în condițiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalități. Odată cu individualizarea creanței și ajungerea acesteia la scadență, în cazul neplății, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii.

Măsurile asigurătorii se dispun prin decizie emisă de organul fiscal competent. În decizie organul fiscal precizează debitorului că prin constituirea unei garanții la nivelul creanței stabilite sau estimate, după caz, măsurile asigurătorii vor fi ridicate. Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii trebuie motivată și semnată de către conducătorul organului fiscal competent”, este explicat în actul normativ.

Atunci când sunt luate înainte de emiterea unui titlu de creanță, măsurile asigurătorii încetează dacă titlul de creanță nu este emis și comunicat în maximum șase luni (cu posibilitatea de prelungire a termenului, în cazuri excepționale, până la un an).

„Organul fiscal are obligația să emită decizia de ridicare a măsurilor asigurătorii în termen de cel mult două zile de la împlinirea termenului de 6 luni sau un an, după caz, iar în cazul popririi asigurătorii să elibereze garanția”, scrie în Cod.

Totuși, contribuabilii pot contesta măsurile instituite de ANAF, dacă sunt de părere că acestea sunt nelegale, așa cum s-a întâmplat în speța descrisă mai sus.