UPDATE: Aprobarea judecătorească la executarea silită a datoriilor fiscale, propusă pentru respingere și la Camera Deputaților

Este vorba de o Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Aceasta a fost respinsă de Senat în noiembrie 2018, iar zilele trecute a primit un raport prin care se propune respingerea sa definitivă la Camera Deputaților. Dacă și Camera decizională va da votul de respingere, proiectul nu se va putea aplica.

Conform documentului, așa cum se întâmplă în cazul datoriilor nefiscale, executarea silită a datoriilor fiscale ar fi urmat să fie posibilă numai după ce se obține încuviințarea judecătorească. Actualmente, Fiscul n-are nevoie de aprobarea unui judecător pentru a începe o executare silită a unui datornic.

„În cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, organul fiscal competent, pentru stingerea acestora, procedează la acțiuni de executare silită solicitând încuviințarea instanței judecătorești competente (...), cu excepția cazului în care există o cerere de restituire/rambursare în curs de soluționare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decât creanța fiscală datorată de debitor”, scrie în proiect.

Asta ar fi însemnat că Fiscul ar fi putut să ia măsuri asigurătorii și să înceapă executarea silită a datornicilor numai în baza somației și numai după ce se obține încuviințarea instanței competente.

Mai precis, Fiscul urma să solicite încuviințarea de la instanța de executare, căreia i-ar fi trimis titlul executoriu și i-ar fi spus ce modalități concrete de executare silită vor fi puse în aplicare. Practic, s-ar fi aplicat procedura de încuviințare prevăzută acum în cazul executării silite a datoriilor nefiscale.

Proiectul prevede în mod expres și că măsurile asigurătorii pe care le poate lua Fiscul pentru recuperarea datoriilor, adică poprirea și sechestrul asigurător, ar fi necesitat încuviințarea judecătorească.

„Măsurile asiguratorii devin măsuri executorii (...) numai după încuviințarea acestora de către instanța competentă potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă”, este subliniat în propunerea legislativă, în condițiile în care în prezent nu există condiția solicitării aprobării judecătorești. Poprirea și sechestrul asupra bunurilor și veniturilor datornicilor sunt măsuri pe care Fiscul le poate lua în cazurile deosebite în care există pericolul ca aceștia să nu-și plătească dările.

Inițiatorii proiectului considerau că lipsa unui control judecătoresc asupra executărilor silite a dus la apariția unor abuzuri din partea Fiscului. Practic, în acest fel, unele companii au fost „sabotate”, mai ales dacă acestea nu aveau resursele necesare pentru a angaja avocați.

„Executările silite și în special popririle, înființate de Fisc în mod strict administrativ și fără încuviințarea instanțelor, au condus în practică la abuzuri care au sabotat întreprinderile românești. Chiar dacă popririle pot veni indiferent de mărimea firmei, ele le-au afectat în mod disproporționat pe cele mici, deoarece aceste firme pot face apel mai greu la avocați și la surse alternative de finanțare”, era lămurit în expunerea de motive ce însoțește proiectul de lege.

Cu alte cuvinte, parlametarii spun că, actualmente, datornicii (fie ei persoane fizice sau juridice) sunt descurajați sau chiar împiedicați să-și exercite dreptul de a contesta actele administrativ-fiscale. Din acest motiv, se dorea instituirea regulii obținerii încuviințării judecătorești și în cazul executării silite a datoriilor fiscale.

În motivarea propunerii de respingere definitivă, deputații Comisiei pentru buget, finanțe și bănci scriu că aplicarea proiectului ar însemna supraaglomerarea (dacă nu chiar blocarea) activității instanțelor judecătorești și întârzierea semnificativă a recuperării datoriilor fiscale.

Atenție! Dacă va fi respins și de Camera Deputaților, proiectul de lege NU se va putea aplica.