Vor putea recuperatorii să-ți ia bani din salariu fără aprobarea instanței? Firește că nu!

__________

ACTUALIZARE (01.05.2017): Proiectul de lege a fost respins definitiv de parlamentari, în aprilie 2017, și nu se poate aplica.
__________

Propunerea legislativă privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii se află, în prezent, pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, cu propunere de adoptare. Deoarece actul a trecut deja pe la senatori, fiind respins, votul decisiv aparține deputaților.

Salariile persoanelor fizice vor putea fi supuse executării silite doar prin rețineri directe efectuate de angajatori, prevede propunerea legislativă, fără a se ajunge din start la poprirea conturilor bancare. În esență, așa cum reiese și din expunerea de motive a inițiatorilor, reglementările propuse ar urma să fie o completare a cadrului legal actual al procedurii de executare silită, nu o înlocuire completă a acestuia.

În prezent, încuviințarea judecătorească a executărilor silite este reglementată de Codul de procedură civilă, iar proiectul de lege indicat nu prevede nici abrogarea dispozițiilor actuale, nici derogarea de la acestea. Prin urmare, dacă documentul va fi votat de deputați și va ajunge să se aplice, creditorii nu vor avea posibilitatea de a depune titlurile executorii direct la angajatori, fără aprobare judecătorească.

De altfel, informația a fost confirmată, la solicitarea redacției nostre, de un specialist de la Nicolescu Attorneys at Law. „Executarea silită a oricărui titlu executoriu se poate face doar cu încuviințarea prealabilă dată de către instanța de executare. Atâta vreme cât prin proiectul legislativ nu se prevede un regim derogator de la dispozițiile de drept comun, apreciez că executarea directă nu este posibilă”, a subliniat avocatul Bogdan Petre Ilie.

Notă: Deputații au adus o serie de amendamente la forma inițială a proiectului de lege, astfel că am analizat documentul ținând cont de modificările Comisiei juridice a deputaților. Informații pe larg despre prevederile propuse pot fi găsite în articolul scris inițial de AvocatNet.ro.

Încuviințarea executărilor silite va fi făcută tot de instanțe

Așa cum am precizat deja, propunerea legislativă, în forma cu amendamentele aprobate de Comisia juridică, nu prevede abrogarea sau derogarea de la prevederile Codului de procedură civilă referitoare la executarea silită.

În forma inițială a proiectului era, într-adevăr, un articol ce prevedea abrogarea dispozițiilor legale contrare (fără a se face precizări exacte), însă acesta a fost eliminat de deputați. Concret, dacă documentul va fi votat de deputați în forma cu amendamente, procedura de încuviințare judecătorească a executărilor silite se va aplica la fel în continuare, fără nicio excepție care să-i afecteze în mod negativ pe salariații cu datorii.

„Proiectul de lege, în forma cu amendamentele admise de către Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei deputaților, nu prevede un regim derogator de la dispozițiile de drept comun în materia încuviințării executării silite. Dispozițiile articolului 666 din Codul de procedură civilă impun executorului judecătoresc obligativitatea solicitării încuviințării executării, în termen de trei zile de la înregistrarea cererii de executare. Conform prevederilor alineatului 5 ale aceluiași articol, una dintre situațiile în care instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite este aceea în care hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu. De aici se trage concluzia că, în situația oricărui titlu executoriu, trecerea la executarea efectivă a debitorului nu se poate face decât după încuviințarea executării acordată de către instanța de executare”, ne-a explicat Bogdan Petre Ilie.

Mai precis, executarea silită poate porni numai la cererea creditorului, așa cum stabilește Codul de procedură civilă, iar solicitarea trebuie transmisă executorului judecătoresc competent. La cerere trebuie anexate unele documente, printre care se numără și titlul executoriu original sau în copie legalizată. Executorul trebuie să înregistreze cererea și să deschidă dosarul de executare, iar apoi să solicite instanței încuviințarea executării silite.

Totuși, specialistul de la Nicolescu Attorneys at Law a atras atenția că proiectul de lege aflat pe ordinea de zi a deputaților nu face nicio referire la limitele executării silite a veniturilor salariale, „astfel că angajatorul sau executorul judecătoresc nu poate ști ce pondere din drepturile cuvenite salariatului să oprească cu titlu de reținere la sursă”. Totodată, lipsurile documentului ar putea da posibilitatea anumitor creditori să apeleze la abuzuri pentru a-și recupera banii de la salariații datornici.

„Toate aceste aspecte trebuie clarificate prin norme metodologice, în care să se precizeze în mod clar limitele executării silite în forma propusă prin proiectul de lege sau alinierea acestor limite cu dispozițiile de drept comun. În opinia mea, proiectul de lege, în forma actuală (cea cu amendamenele Comisiei juridice - n. red.), prezintă o serie de lacune care în practică ar genera multiple discuții contradictorii, oferind posibilitatea unor anumiți creditori de rea-credință să abuzeze de drepturile pe care le au împotriva debitorilor lor”, a punctat avocatul Bogdan Petre Ilie.

Important! Limitele în vigoare ale urmăririi salariilor sunt, așa cum ne-a spus specialistul de la Nicolescu Attorneys at Law, până la jumătate din venitul lunar net (pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii) și până la o treime din venitul lunar net (pentru orice alte datorii). În situația în care există mai multe executări asupra acelorași sume, urmărirea poate ajunge doar până la jumătate din venitul lunar net.

Atenție! Proiectul de lege analizat NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să fie adoptat de Camera Deputaților, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial. Informații pe larg despre propunerea legislativă pot fi găsite aici.