avocatnet.ro 
Sistemul care automatizează înființarea și ridicarea popririlor bancare, astfel încât acestea să se instituie și să se ridice în timp real, dar și să se evite situațiile în care din conturi sunt reținute sume mai mari decât cele ce trebuie recuperate a fost activat în 26 decembrie 2020.
Tot atunci au fost reluate popririle pentru datoriile fiscale neplătite, după ce măsura a fost suspendată o bună bucată din 2020.
Pentru ca deblocarea conturilor să se facă mai rapid, iar e-Popriri să poată funcționa, a fost nevoie de modificarea legislației din domeniu. Astfel, au apărut reguli noi, ce obligă băncile ca, în cazul popririlor înființate de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), să transmită electronic informații privind suma disponibilă de plată și să nu debiteze între timp conturile către ANAF ori să accepte alte plăți din conturile respective până la realizarea plății efective.
Apoi, pe perioada suspendării executării silite, deși popririle înființate anterior rămân în vigoare, cu excepția situațiilor când se depune o scrisoare de garanție sau poliță de asigurare de garanție, suma pentru care s-a înființat poprirea se actualizează în cel mult două zile de la suspendare, lucru care nu era prevăzut până atunci.
O obligație nouă pentru terțul poprit (oricare ar fi el) este să plătească, de la înființarea popririi sau de când creanța devine exigibilă, în termen de trei zile lucrătoare.
Acum se poate solicita Fiscului restituirea alocațiilor poprite ilegal, fără nicio condiție suplimentară
Cu toate că, teoretic, există câteva venituri care nu pot fi poprite, în nicio situație (nici măcar la cererea Fiscului, pentru datorii fiscale), în practică se ajungea, de multe ori, în situația în care o bancă poprea sume de bani din contul unui datornic, printre care și alocațiile copiilor.
Acest lucru se întâmpla uneori fiindcă venituri din diverse surse ajungeau în același cont și era greu de identificat care puteau fi supuse popririi și care nu.
De aceea, o modificare recentă a Codului de procedură fiscală permite expres, de acum, solicitarea rambursării sumelor ce nu puteau fi poprite, atunci când acest lucru, totuși, s-a întâmplat.
Popririle și sechestrele fiscale nu mai pot fi prelungite pe o perioadă nedeterminată, dacă începe și un proces penal adiacent
Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit, la început de 2020, că măsurile asigurătorii fiscale (popririle și sechestrele) dispuse fără existența unei creanțe fiscale nu vor mai putea fi menținute pe o durată de timp echivalentă cu întinderea procesului penal.
Practic, până la apariția deciziei CCR era posibil să se ajungă la situația în care o firmă, fără să îi fie emis un titlu de creanță fiscală de către Fisc, ajungea să i se pună poprire pe conturi, de exemplu, pe o perioadă ce se putea întinde și pe câțiva ani.
Contractele de credit încheiate online sunt titluri executorii și fără semnătură
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, spre începutul lui 2020, că anumite contracte privind serviciile financiare, cum e cel de credit încheiat online cu o instituție financiară nebancară (IFN), sunt titluri executorii, chiar dacă datornicul n-a semnat, de mână sau electronic, documentul.
De asemenea, factura de apă și canalizare e titlu executoriu, chiar dacă e emisă unei asociații de proprietari
Tot o decizie a ICCJ apărută în 2020 stabilește că o factură fiscală pentru serviciul de alimentare cu apă și de canalizare, ce este emisă de furnizor pe numele unei asociații de proprietari, este considerată titlu executoriu.
În condițiile în care, până la momentul apariției acestei reguli, factura era titlu executoriu doar dacă contractul era încheiat în nume individual, decizia ICCJ a extins prevederile legale existente.
PFA-urile răspund cu bunurile personale pentru datoriile fiscale ce nu pot fi acoperite din patrimoniul afacerii
Concret, PFA-urile și întreprinderile individuale și colective vor răspunde și cu bunurile lor personale pentru datoriile pe care le au la Fisc, dacă acestea nu vor putea fi acoperite din patrimoniul afacerii, potrivit unei modificări apărute în decembrie 2020.
Până atunci, Codul de procedură fiscală făcea referire doar la cei care desfășoară o „profesie liberă”, nefiind însă expres menționați nici PFA-urile, nici întreprinderile individuale și întreprinderile familale.
Impreviziunea, printre condițiile de aplicare a mecanismului dării în plată
Mecanismul privind Legea dării în plată s-a modificat, în mai 2020, prin introducerea unei condiții suplimentare, respectiv cea a impreviziunii, facilitând astfel aplicarea dării în plată.
Așadar, la cele patru condiții ce trebuiau îndeplinite cumulativ înainte pentru a cere darea în plată, s-a mai adăugat una, dar nu pentru a face darea în plată mai greu accesibilă, ci mai ușor.
În afară de impreviziune, pentru darea în plată mai trebuie îndeplinite și următoarele condiții:
- debitorul să aibă o obligație față de creditorul său (instituție de credit, IFN sau cesionar);
- valoarea sumei împrumutate, la momentul acordării, să nu depăşească echivalentul în lei al sumei de 250.000 euro;
- creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;
- consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea măsurii.
Când vorbim despre datorii pe care le are statul la contribuabili, un termen de prescripție de cinci ani este atașat, de puțină vreme, dreptului la dobândă pentru sumele de restituit de la buget, potrivit unei legi în vigoare de la sfârșitul lunii decembrie 2020. Anterior, nu exista un termen de prescripție expres reglementat de Codul de procedură fiscală pentru acest drept de dobândă.
Legea stabilește și de când se calculează acest termen de cinci ani - de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care:
- au fost stinse sumele de restituit sau de rambursat de la buget (oricare ar fi fost modalitatea de stingere);
- anularea actului administrativ fiscal a devenit definitivă (aducem în discuție aici și faptul că legea introduce în cod patru noi motive de anulare a acestor acte);
- restituirea a fost admisă definitiv (de către instanță ori de organul de soluționare a contestațiilor, atunci când organul fiscal nu a fost de acord cu restituirea unor sume de bani).
LIVIU NISTEA
Comentarii articol (1)