avocatnet.ro 
Potrivit Legii nr. 295/2020, în vigoare de azi, un act administrativ fiscal e lovit de nulitate și (1) în cazul în care Fiscul nu spune care sunt motivele pentru care nu ține cont de soluția emisă în prealabil de organul fiscal sau de o instanță de judecată: „d) organul fiscal nu prezintă argumentele pentru care nu ia înconsiderare opinia prealabilă emisă în scris sau soluţia adoptată de organul fiscal sau de instanţa de judecată potrivit art. 6 alin. (1), în cazul în care contribuabilul/plătitorul a prezentat organului fiscal anterior emiterii actului administrativ fiscal respectiva opinie/soluţie”.
Ce prevede art. 6 alin. (1) din cod: „În exercitarea dreptului său de apreciere, organul fiscal trebuie să ia în considerare opinia emisă în scris de organul fiscal competent respectivului contribuabil/plătitor în cadrul activității de asistență și îndrumare a contribuabililor/ plătitorilor, precum și soluția adoptată de organul fiscal în cadrul unui act administrativ fiscal sau de instanța judecătorească, printr-o hotărâre definitivă, emisă anterior, pentru situații de fapt similare la același contribuabil/plătitor. În situația în care organul fiscal constată că există diferențe între starea de fapt fiscală a contribuabilului/plătitorului și informațiile avute în vedere la emiterea unei opinii scrise sau a unui act administrativ fiscal la același contribuabil/plătitor, organul fiscal are dreptul să consemneze constatările în conformitate cu situația fiscală reală și cu legislația fiscală și are obligația să menționeze în scris motivele pentru care nu ia în considerare opinia prealabilă”.
De asemenea, potrivit noii legi, (2) actele administrativ-fiscale vor fi considerate nule și în cazul în care Fiscul “nu respectă considerentele deciziei de soluţionare a contestaţiei în cazul emiterii noului act administrativ fiscal potrivit art. 279 alin. (3)”.
Ce prevede articolul la care face trimitere prevederea citată mai sus: „Prin decizie se poate desființa, total sau parțial, actul administrativ atacat în situația în care, din documentele existente la dosar și în urma demersurilor întreprinse la organul fiscal emitent, nu se poate stabili situația de fapt în cauza supusă soluționării prin raportare la temeiurile de drept invocate de organul competent și de contestator. În acest caz, organul fiscal competent urmează să încheie un nou act administrativ fiscal care trebuie să aibă în vedere strict considerentele deciziei de soluționare a contestației. Pentru un tip de creanță fiscală și pentru o perioadă supusă impozitării, desființarea actului administrativ fiscal se poate pronunța o singură dată”.
Totodată, (3) emiterea unui raport de inspecție fiscală/de verificare personală și a deciziei de impunere după ce a încetat inspecția sau verificarea personală după că s-a depășit dublul duratei legale este un alt motiv expres de anulare.
Și, în fine, (4) un alt caz de nulitate expresă a actelor administrativ-fiscale e atunci când se emite raportul și decizia de impunere, deși era o situație în care trebuia suspendată inspecția din pricina suspiciunilor de fapte penale și trebuiau sesizate organele abilitate. Organul de inspecție fiscală are obligația de a sesiza organele judiciare competente în legătură cu constatările efectuate cu ocazia inspecției fiscale și care ar putea întruni elemente constitutive ale unei infracțiuni, scrie în cod..
Așadar, de azi, un act administrativ fiscal e considerat lovit de nulitate absolută în șapte situații, nu doar în trei, așa cum s-a întâmplat în prezent.
Până acum, legea stabilea că un act administrativ fiscal este considerat nul doar atunci când este emis cu încălcarea prevederilor privind competența, atunci când nu cuprinde datele de identificare ale organului fiscal sau ale contribuabilului, cât și în situația în care documentul conține o eroare gravă și evidentă.
sabinna