Concret, problema rezolvată de ICCJ e cea a contractelor privind serviciile financiare (printre care și a contractelor de împrumut încheiate online cu IFN-urile, care n-au fost semnate de mână - olograf - sau electronic - semnătură electronică extinsă - de cel împrumutat).
Decizia ICCJ nr. 23/2019 a devenit obligatorie pentru toată lumea (adică atât pentru instanțe, cât și pentru IFN-uri și împrumutați) de vineri, după ce a apărut în Monitorul Oficial.
Soluția este extrem de importantă pentru cei care au astfel de contracte, în special cele încheiate cu IFN-urile, pentru că datornicii pot fi executați silit mai ușor dacă încetează să-și mai plătească restanțele, chiar dacă contractul pe care l-au încheiat online este nesemnat.
Raționamentul Curții Supreme a pornit de la faptul că astfel de contracte se încheie, valid, „la momentul primirii mesajului de confirmare de către consumator, referitor la comanda sa, fără a fi necesară semnătura olografă sau electronică pentru determinarea momentului la care contractul este valabil încheiat și produce efecte”. Acesta este un pasaj dintr-o altă soluție dată de ICCJ, dar la care Curtea a făcut referire și în prezenta cauză.
Ulterior, ICCJ a mai reținut că „odată stabilită validitatea contractului (raportat la paragraful de mai sus, acesta fiind valabil încheiat ulterior primirii mesajului de confirmare, de către consumator-n.r.), nu există niciun temei legal de respingere a cererii de executare silită [...] întrucât semnătura, atunci când nu este convenită de părți, nu reprezintă o condiție de formă impusă de legea specială, acest contract putând constitui temei al executării”.
Dacă ICCJ spunea că lipsa semnăturii ia contractului puterea de titlu executoriu, atunci IFN-urile, de exemplu, ar fi obținut mai greu executarea silită a unei persoane care nu-și plătește datoria. Așadar, contractul de credit online nesemnat este considerat direct titlu executoriu, însă numai dacă părțile n-au stabilit că semnătura este un element obligatoriu pentru ca documentul să fie valabil.
Decizia ICCJ vine după ce instanțele au avut o practică neunitară până acum. Dacă unii judecători au dat undă verde executărilor silite în baza unor contracte nesemnate, alți judecători au respins solicitările de executare silită. De exemplu, în urmă cu câțiva ani prezentam cazul unui datornic care a câștigat în instanță procesul contra unui IFN datorită lipsei semnăturii. De-acum, deciziile instanțelor vor merge toate în aceeași direcție - cea dată prin decizia Înaltei Curți.
Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, Colegiul de conducere al Înaltei Curți, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești, potrivit Codului de procedură civilă.
Comentarii articol (10)