UPDATE: Sechestrul asigurător pe imobilul ipotecat nu împiedică executarea silită în baza ipotecii. Decizia ICCJ se aplică deja

Dacă pe un imobil ipotecat se pune sechestru asigurător în cadrul unei proceduri penale, acesta din urmă nu duce la suspendarea executării silite pornite de creditorul ipotecar, potrivit unei decizii a ICCJ (recurs în interesul legii), ce a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 463 din 5 iunie 2018.

"(...) existența unui sechestru asigurător penal asupra imobilelor unei persoane fizice sau juridice nu suspendă executarea silită începută de un creditor ipotecar, al cărui drept de ipotecă asupra acelorași bunuri a devenit opozabil terților anterior înființării măsurii asigurătorii din procesul penal și nu determină nulitatea actelor de executare ulterioare înființării măsurii asigurătorii din procesul penal asupra acelorași bunuri", scrie în Decizia ICCJ nr. 2/2018.

Condiția esențială e, firește, ca respectivul creditor să fi luat măsuri pentru a asigura publicitatea dreptului său ipotecar. Altfel, dacă anterior instituirii sechestrului de către organele penale, creditorul nu s-a asigurat că dreptul său e opozabil tuturor, executarea silită pornită nu va mai putea continua.

"Dreptul de ipotecă se menține asupra bunurilor grevate în orice mână ar trece", scrie în Codul civil. Ipoteca nu e opozabilă terților decât din ziua când e înscrisă în în registrele de publicitate (la imobile e vorba de cartea funciară). În aceeași decizie, Curtea a mai spus și că actele de executare făcute ulterior înființării sechestrului asigurător nu sunt considerate nule din cauza punerii sechestrului cu privire la respectivul bun.

Potrivit Codului de procedură penală, sechestrul pus pe bunuri într-o procedură penală înseamnă că persoana respectivă nu mai poate să dispună de ele în niciun fel. De pildă, când e vorba de case și terenuri, se notează sechestrul în cartea funciară.

"Nu poate fi acceptată ideea potrivit căreia creditorul titular al unei creanțe ar trebui să obțină cu prioritate o hotărâre a instanței penale de ridicarea sechestrului într-o procedură de contestare a acestuia pe calea prevăzută de art. 250 din Codul de procedură penală, singurele aspecte pe care instanța penală le poate verifica într-o astfel de procedură fiind cele privitoare la legalitatea măsurii și a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, iar nu și chestiunea restabilirii ordinii de preferință în caz de concurs între creditori. Prin urmare, pentru a proceda la executarea silită a bunului ce face obiectul sechestrului, creditorul (chirografar sau ipotecar) nu trebuie să parcurgă procedura contestației împotriva măsurii asigurătorii (...), întrucât executarea silită nu este condiționată de ridicarea sechestrului. În urma vânzării silite a imobilului ipotecat se va proceda la îndestularea cu prioritate a creditorului, urmând ca restul de preț obținut, în măsura în care va exista, să fie indisponibilizat pentru acoperirea creanțelor derivate din cauza penală", au lămurit judecătorii ICCJ.

Curtea a ajuns să pronunțe această decizie ca urmare a sesizării din partea unei instanțe de judecată ce avea de analizat următoarea situație: bunul imobil ipotecat, pe care s-a pus sechestrul asigurător, ar fi trebuit valorificat pentru a se despăgubi părțile civile, în urma faptei inculpatului, însă asta s-ar fi lovit de dreptul creditorului ipotecar.

Cu chestiunea aceasta s-au mai confruntat și alte instanțe de judecată, însă practica nu a fost chiar unitară. În sesizarea ICCJ se arată că majoritatea judecătorilor au înclinat în trecut către soluția conform căreia contestațiile la executare făcute de parchet să fie respinse, "reținându-se, în principal, că o măsură asiguratorie instituită într-un dosar penal nu poate constitui un impediment la inițierea sau continuarea executării silite, iar creanța ipotecară are prioritate chiar și în ipoteza în care o parte vătămată ar avea un drept de creanță împotriva proprietarului imobilului supus urmăririi silite".

Notă: Deciziile date de ICCJ în cadrul recursurilor în interesul legii au scopul de a curma practica neunitară a instanțelor. Odată ce sunt publicate în Monitorul Oficial, acestea sunt generale și obligatorii pentru toate instanțele, interpretarea dată de ICCJ fiind cea de care judecătorii se vor folosi pentru a soluționa spețele în care e incidentă.