1. O persoană juridică nu poate formula cererile de executare silită în numele altei persoane juridice, a spus Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) într-o decizie dată anul trecut pentru dezlegarea unei probleme de drept civil. Reprezentarea convențională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic al acesteia din urmă, nici prin avocatul său.
2. De data asta printr-un recurs în interesul legii, ICCJ a stabilit că, în situaţia în care există o poprire pe cont, iar urmărirea silită e suspendată, terţul poprit – respectiv banca – nu mai poate bloca încasările din contul debitorului. Cu alte cuvinte, un debitor îşi va putea folosi banii proveniţi din încasări pe conturile bancare proprii – spre exemplu, salariul sau pensia – dacă executarea silită a fost suspendată.
3. Dacă pe un imobil ipotecat se pune sechestru asigurător în cadrul unei proceduri penale, acesta din urmă nu duce la suspendarea executării silite pornite de creditorul ipotecar, a lămurit ICCJ printr-un alt recurs în interesul legii dat în 2018. Condiția esențială e, firește, ca respectivul creditor să fi luat măsuri pentru a asigura publicitatea dreptului său ipotecar.
4. Contribuabilii care realizează venituri din activități independente ori care obțin alte feluri de venituri nesalariale impozabile și depun declarația unică pot fi executați silit de Fisc chiar în baza declarației unice, aceasta fiind titlu executoriu pentru impozitele și contribuțiile datorate și neplătite la termen.
5. Printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, Legea insolvenței a primit importante modificări în a doua parte a anului 2018. Printre acestea, ideea că pentru datoriile acumulate în perioada procedurii de insolvență (creanțe curente) care au vechime mai mare de 60 de zile se poate începe executarea silită. Parlamentarii se gândesc însă la atenuarea acestei situații, printr-un proiect de lege aflat încă în discuții.