Contestația privind tergiversarea procesului reprezintă un instrument oferit de Codul de procedură civilă prin care justițiabilii pot, în anumite contexte, să solicite respectarea dreptului lor de a își vedea cauza soluționată într-un termen optim și previzibil.
În privința persoanelor care pot face contestație privind tergiversarea procesului, Codul de procedură civilă prevede două categorii generale: pe lângă subiectele evidente ale acestui drept (orice justițiabil, adică orice persoană - fie că e vorba de una fizică sau de una juridică - implicată într-un proces civil sau administrativ), mai poate face o astfel de contestație și procurorul.
În privința condițiilor care trebuie îndeplinite, pentru a se putea cere această măsură și obține remediile specifice, ele sunt:
- partea care o solicită trebuie să fie implicată într-un proces civil/administrativ (condiția reiese din formularea prevederii care indică persoanele îndreptățite la această măsură);
- existența unui termen prevăzut de lege pentru finalizarea unei proceduri, de pronunțare ori de motivare a unei hotărâri, care a fost depășit sau
- îndeplinirea unui termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, fără ca persoana obligată la acel act să îl fi făcut și fără ca instanța să fi luat măsuri sau
- îndeplinirea unui termen în care o persoană sau autoritate trebuia să comunice instanței un înscris sau date ori alte informații provenite din evidențele ei (fiind necesare soluționării cauzei), fără ca persoana obligată să fi respectat acea obligație și fără ca instanța să fi luat măsuri sau
- când instanța însăși nu a făcut anumite acte de procedură/nu a luat anumite măsuri, deși timpul care a trecut de la ultimul act de procedură făcut i-ar fi permis instanței să acționeze.
Procedura specifică
În ceea ce privește procedura, Codul de procedură civilă prevede o etapă în care se face contestația și o etapă ulterioară care privește judecarea propriu-zisă a contestației.
În ceea ce privește etapa inițială, solicitantul va face contestația (în scris sau oral, în ședință) în fața instanței care soluționează procesul. Același complet va soluționa contestația, de îndată sau în cel mult cinci zile, fără citarea părților.
Dacă cererea este întemeiată, instanța va lua măsurile necesare pentru remedierea tergiversării. Pe de altă parte, contestația poate fi respinsă și, în acest caz, solicitantul poate face plângere împotriva încheierii de respingere, în trei zile de la comunicare.
În acest ultim caz, plângerea va fi depusă tot la instanța care a soluționat contestația privind tergiversarea, însă va fi soluționată de instanța ierarhic superioară (dacă e vorba de o plângere împotriva unei încheieri a Înaltei Curți de Casație și Justiție, plângerea va fi soluționată de un alt complet al aceleiași secții).
În privința plângerii, aceasta va fi soluționată în termen de 10 zile de la primirea dosarului de către instanță, urmând ca motivarea să se facă în termen de cinci zile de la pronunțarea soluției. Nici de data aceasta nu se va face citarea părților.
Dacă admitere plângerea, instanța superioară îi va dispune instanței care soluționează procesul de bază să ia măsurile necesare, menționând și care sunt acestea. De asemenea, dacă este cazul, se va stabili și termen pentru ele. În schimb, instanța care soluționează procesul de bază nu poate să primească îndrumări cu privire la soluționarea acestuia, conform Codului de procedură civilă.
Atenție! Există sancțiuni pentru persoanele care recurg, cu rea-credință, la procedura contestației privind tergiversarea procesului. Ele riscă plata unei amenzi judiciare între 500 și 2000 de lei. De asemenea, pot să ajungă să plătească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat altei părți în proces, prin introducerea unei astfel de contestații.
Acțiuni civile și administrative este o campanie de informare avocatnet.ro, care abordează cele mai importante aspecte procedurale ale principalelor acțiuni civile și administrative. Toate articolele din serie, publicate până acum, sunt disponibile aici.
Comentarii articol (0)