Ordonanța de urgență nr. 25/2019 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a intrat în vigoare vinerea trecută (19 aprilie) și stabilește o serie de măsuri de protecție a firmelor, în ceea ce privește secretele lor comerciale.
Unul din elemente se referă la ce acțiuni care privesc secretele comerciale sunt considerate ca fiind ilicite. Astfel, firmele sunt protejate de asemenea fapte.
Înainte de a prezenta care sunt faptele interzise în legătură cu secretele comerciale ale unor firme, trebuie înțeles care informații pe care le are o firmă sunt considerate secrete comerciale și, astfel, protejate. Răspunsul poate fi găsit în cadrul Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale:
- informațiile respective să fie secrete, în mod obiectiv (mai exact, ele nu sunt cunoscute la nivel general și nu sunt ușor accesibile persoanelor din domeniile vizate de informațiile în cauză);
- valoarea comercială a informațiilor respective pentru o firmă este dată fix de faptul că sunt secrete (cu alte cuvinte, se poate spune că firma respectivă exploatează informațiile respective, în favoarea ei, fiind și singura care poate beneficia de avantajele respective; sau, dacă alege să le divulge, ele rămân secrete, fiind divulgate doar anumitor parteneri de afaceri);
- firma care deține informațiile respective a luat măsuri rezonabile de menținere a caracterului secret al informațiilor respective).
Dacă informații deținute de o firmă anume îndeplinesc toate cele trei condiții menționate mai sus, firma respectivă beneficiază de o serie de măsuri de protecție cu privire la ele. Practic, esența protecției rezidă în faptul că anumite acte care vizează secretele comerciale sunt interzise. Mai exact, conform OUG nr. 25/2019, este interzisă dobândirea, utilizarea și divulgarea secretelor comerciale, în anumite contexte.
În privința dobândirii secretelor comerciale, aceasta este considerată ilegală dacă este dobândită fără acordul deținătorului informației protejate și dacă:
- dobândirea a avut loc prin acces neautorizat sau prin însușirea sau copierea oricăror documente, obiecte, materiale, substanțe sau fișiere electronice care se află în mod legal sub controlul deținătorului secretului comercial și care conțin secretul comercial sau din care poate fi dedus acesta;
- informația a fost dobândită de la o altă persoană care, la rândul ei, a dobândit secretul comercial în mod ilegal (persoana care a dobândit, subsecvent, informația trebuie, totuși, să fi cunoscut sau să fi trebuit să cunoască faptul că dobândirea inițială a fost ilegală);
- orice alt comportament care, în circumstanțele date, contravine practicilor comerciale loiale (practic, aici poate intra o multitudine de comportamente, întrucât este greu de imaginat cum dobândirea unui secret comercial, fără acordul titularului și față de care au fost luate măsuri rezonabile de protecție, ar fi compatibilă cu principiile concurenței loiale).
Utilizarea sau divulgarea de secrete comerciale, fără acordul deținătorului secretelor respective, este interzisă:
- dacă secretul a fost dobândit în mod ilegal;
- dacă duce la încălcarea unui acord de confidențialitate sau orice altă obligație de a nu divulga secretul comercial;
- dacă duce la încălcarea unei obligații contractuale sau de altă natură care limitează utilizarea secretului comercial;
De asemenea, este considerată o formă de utilizare ilegală producerea, oferirea sau introducerea pe piață a mărfurilor, precum și importul, exportul sau depozitarea de mărfuri în aceste scopuri dacă aceste activitiăți au la bază o utilizare ilegală a secretului comercial. Totuși, persoana care desfășoară astfel de activități trebuie să fi știut sau ar fi trebuit să știe de utilizarea ilegală anterioară.
În schimb, există anumite excepții de la regula de mai sus:
- exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și de informare, inclusiv respectarea libertății și pluralismului mijloacelor de informare în masă (bineînțeles, aici trebuie să existe proporționalitate între dreptul la liberă exprimare și informare, pe de o parte, și protecția secretelor comerciale, pe de alta);
- pentru dezvăluirea unei abateri, a unei fapte reprobabile sau a unei activități ilegale, cu condiția ca pârâtul să fi acționat în scopul protejării interesului public general (ar putea intra aici, ca exemplu, tehnici care au efecte poluante);
- divulgarea de către angajați a secretelor comerciale reprezentanților acestora, ca parte a exercitării legitime de către reprezentanții respectivi a funcțiilor lor, cu condiția ca divulgarea să fi fost necesară pentru această exercitare legitimă;
- în scopul protejării unui interes legitim recunoscut în dreptul Uniunii Europene sau în cel intern (poate fi vorba de interese care țin de sănătatea publică sau de chestiuni care țin de morală).
Astfel, se poate vedea că orice acte care pot să afecteze un avantaj concurențial al unei firme (din cauză că aceasta deține un secret comercial, pe care nu l-a divulgat persoanei care a comis actele respective) sunt interzise. Mai mult, interdicția se referă inclusiv la fapte care ar crea riscul afectării avantajului respectiv (simpla dobândire).