Multiple posibilități de finanțare printr-un instrument nou - Dezvoltare Locală Plasată sub Responsabilitatea Comunității (P)

Care sunt elementele de noutate ale acestui instrument? Experiența implementării LEADER a arătat că atunci când comunitățile locale sunt direct implicate în planificarea și implementarea intervențiilor finanțate din fonduri comunitare, ele pot influența în mod direct procesul de dezvoltare locală. Astfel, abordarea gestionată de comunitate poate fi foarte eficientă, cu condiția de a reuși să stabilească o relație de încredere între părțile interesate care să fie susținută de structuri locale stabile, ce dețin experiența și expertiza necesare. În cadrul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității, populația locală preia controlul asupra posibilităților de dezvoltare a zonei, formând, în acest scop, un parteneriat local care elaborează și pune în aplicare o strategie de dezvoltare integrată. Strategia este concepută astfel încât să valorifice punctele forte sau „atuurile” sociale, de mediu și economice ale comunității, dar, mai ales, să soluționeze problemele cu care se confruntă aceasta. În acest scop, parteneriatul beneficiază de finanțare pe termen lung și deține puterea de decizie cu privire la  proiectele ce vor fi elaborate şi finanţate.

Concluzionând, se poate spune că  elementele – cheie ale DLRC sunt zona, parteneriatul (materializat în Grupul de Acțiune Locală - GAL) și strategia (respectiv strategia de Dezvoltare Locală, elaborată de GAL pentru un teritoriu cu zone sărace).

Pentru a obține finanțare prin axele dedicate DLRC, un proiect trebuie să vizeze o zonă geografică clar identificată. Trebuie, de asemenea, să se realizeze în mod ascendent, pornind de la o inițiativă locală autonomă. Trebuie să se dezvolte prin parteneriate locale ce reunesc diverse categorii de actori din sectorul public și cel privat, fără vreo excludere prealabilă. Aceasta permite actorilor locali să își asume și să se implice mai intens în proiecte, putând astfel utiliza cât mai eficient resursele locale. Pentru a fi cu adevărat „plasat sub responsabilitatea comunității”, se recomandă ca parteneriatul local să îndeplinească următoarele criterii:

• să fie incluziv, adică să includă sectorul public, sectorul privat și societatea civilă și să reflecte natura și direcția strategiei; implicarea sectorului privat este crucială în ceea ce privește asigurarea sustenabilității și cofinanțării din fonduri private a proiectelor.
• structura decizională a GAL trebuie să asigure echilibrul de gen și o reprezentare echitabilă a grupurilor țintă vizate de strategia de dezvoltare locală, precum tinerii, minoritățile etnice, persoanele dezavantajate, categoriile vulnerabile etc.
• procedurile de lucru, regulile și structurile decizionale existente trebuie să se asigure că procesul de selecție a proiectelor ține cont de obiectivele strategiei, se desfășoară într-o manieră nediscriminatorie și transparentă.
• membrii și personalul GAL trebuie să dețină competențele, abilitățile și resursele adecvate pentru a demara și gestiona procese de dezvoltare la nivel local. Personalul trebuie, de asemenea, să aibă studii și/sau experiență în managementul administrativ al proiectelor locale
• pentru mobilizarea comunităților e nevoie de personal cu abilități de comunicare și organizatorice. Sarcina acestuia  este aceea de a încuraja în special membrii și zonele pasive ale comunității să participe la procesul de dezvoltare locală, să identifice posibile proiecte, să stimuleze potențialii beneficiari și să asiste pe cei ce au idei de proiecte locale să le transforme în proiecte eligibile pentru finanțare.

Valoarea adăugată a utilizării DLRC derivă din considerentul că permite persoanelor care se confruntă cu nevoi sau provocări să preia controlul. Strategiile și proiectele sunt concepute și selectate de entitățile locale: astfel, strategiile sunt elaborate într-un larg proces participativ cu comunitatea locală de grupurile de acțiune locală care, ulterior, selectează proiectele dezvoltate de alte entități locale, cum ar fi ONG-urile, reprezentanții mediului privat, membre sau nu ale GAL-urilor. Aceasta este o trăsătură distinctivă a DLRC şi avantajul său cel mai important. În comparație cu alte abordări locale clasice, cei care, în trecut, erau „beneficiarii” pasivi ai unei politici devin parteneri activi și promotori ai dezvoltării acesteia.

Implicând comunitatea, această abordare duce la rezultate mai bune în practică, mai ales în cazul provocărilor complexe, așa cum este fenomenul sărăciei, ale cărui cauze și efecte sunt multiple și se întrepătrund.

Comunitățile sărace locuiesc, adesea, în condiții improprii, au o educație precară, „calificându-le” la a fi o sursă sigură de șomeri. Din acest motiv, aceste comunități nu au surse sigure și stabile de venit, ceea ce le face să nu poată susține școlarizarea copiilor, care, la rândul lor, vor intra în acest cerc vicios al sărăciei, adâncind spirala generațiilor condamnate la o viață de lipsuri.

În vederea posibilității de a obține fonduri pentru acest instrument, Comisia Europeană a solicitat furnizarea de date concrete care să ateste dimensiunile reale ale fenomenului sărăciei în România. Pentru aceasta, a fost realizat un amplu studiu, care a urmărit identificarea cât mai exactă a tuturor comunităților sărace din orașele României, menționate și descrise în Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate. Acest studiu a arătat o realitate îngrijorătoare: aproape 40% din copii sunt expuși riscului de sărăcie. Având în vedere dimensiunile fenomenului sărăciei în țara noastră, dar și avantajul unei cofinanțări sporite din fonduri europene, România a optat pentru folosirea instrumentului DLRC, în speranța posibilității de a oferi finanțări multiple (atât din Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR , cât și din Fondul Social European - FSE), pentru aceste provocări complexe.

Astfel, prin intermediul Axei 9 a POR (finanţat din FEDR) și al Axei 5 a POCU (finanţat din FSE) s-au alocat fonduri pentru finanțarea DLRC. În timp ce, prin Axa 9 se pot finanța proiecte de infrastructură (locuințe sociale, clădiri, utilități, spații verzi degradate etc.), prin POCU sunt finanțabile, în general,  proiectele de servicii (de perfecționare a cadrelor medicale, didactice, a lucrătorilor etc.).

Pasul următor a constat în cooperarea celor două autorități de management (Autoritatea de Management pentru POR și Autoritatea de Management pentru POCU), în vederea punerii la dispoziția viitorilor beneficiari, respectiv a Grupurilor de Acțiune Locală, a unor linii directoare care să-i ajute în implementare, dată fiind atât noutatea, cât și complexitatea DLRC. A existat chiar și un model orientativ de strategie, menit a veni în ajutorul acelor grupuri de acțiune locală nou-înființate, fără experiență în acest domeniu. În vederea posibilității susținerii cheltuielilor de înființare și elaborare a strategiilor, GAL-urile au putut accesa, prin intermediul Axei 5 a POCU, fondurile necesare.

Ce e specific în strategiile de dezvoltare locală (SDL)?

Elaborarea SDL-urilor, condiție esențială a obținerii de fonduri prin acest instrument, a fost necesară din varii motive, dintre care amintim posibilitatea implicării comunității în „desenarea” strategiei, a priorităților acesteia, în stabilirea viitoarelor proiecte și concentrarea lor în zonele cele mai sărace dintr-un teritoriu bine delimitat - pe baza unor date concrete și exacte (recensământ, sondaj etc.) - în vederea îmbunătățirii situației din acele zone.

Efortului beneficiarilor de elaborare a SDL-urilor i-a urmat efortul autorităților de management de selectare a acestor strategii. S-a remarcat utilizarea unor metode inovative (ex. photo voice) în implicarea comunității, dar și efortul comunităților locale, din toate regiunile țării, de a realiza strategii cât mai bine elaborate din punct de vedere al conținutului și mai competitive. Astfel, au fost selectate 37 de strategii, respectiv 8 în regiunea Centru, 7 în regiunea Sud-Muntenia, 6 în regiunea Vest, 5 în regiunea Nord-Est, 4 în regiunea Sud-Est și tot atâtea în regiunea Nord-Vest, 2 în regiunea București-Ilfov și 1 în regiunea Sud-Vest.

Selecția strategiilor, proces complex realizat în mai multe etape, a ținut cont de numeroase criterii:

• strategia este echilibrată din punct de vedere al investițiilor (clădiri + servicii),
• are un plan de acțiune care include măsuri din cât mai multe domenii din cele finanțabile prin cele două programe (locuire, educație, sănătate, ocupare etc.),
• bugetul strategiei este distribuit proporțional între măsurile propuse ș.a.m.d..

Nu au fost omise nici aspecte care țin de evitarea măsurilor ce pot produce segregare, discriminare etc., strategiile fiind evaluate de către structuri competente și din această perspectivă.

Ulterior, GAL-urile ale căror strategii au câștigat procesul de selecție, au avut posibilitatea de a obține (din FSE) fonduri suplimentare pentru a-și acoperi cheltuielile de funcționare, dat fiind că de acum demarează munca de implementare propriu-zisă a strategiilor, respectiv: lansarea, de către GAL-uri, a apelurilor de proiecte, selecția proiectelor (atât a celor finanțate din FEDR, cât și a celor finanțate din FSE), depunerea proiectelor selectate la Organismele Intermediare în vederea unei reverificări, semnarea contractului de finanțare, implementarea proiectelor, monitorizarea implementării acestora și a efectelor strategiei.

În urma implementării proiectelor cuprinse în strategiile de dezvoltare locală selectate pentru finanțare, ne așteptăm ca oamenii din comunitățile vizate de aceste strategii să iasă din „cercul vicios” al sărăciei și să beneficieze de condiții mai bune de viață, în sensul de a avea locuințe decente, posibilitatea de a-și școlariza copiii, de a avea un loc de muncă, o stare de sănătate mai bună, și, în general, acces mai ușor la diverse alte servicii.

Mai multe detalii pe www.inforegio.ro