Axa prioritară 10, o axă specială pentru educație (P)

Dezvoltării și modernizării infrastructurii educaționale le-au fost dedicate, în cadrul exercițiului bugetar actual, o axă întreagă - Axa prioritară 10 - ca o extensie a Domeniului Major de Intervenție (DMI) 3.4 al Axei 3, din perioada anterioară de programare. Logica programului, atât în exercițiul curent, cât și în cel de dinainte, presupune că îmbunătățirea infrastructurii educaționale contribuie la creșterea accesului și a participării la educație și formare. Și, în final, la creșterea calității procesului educațional. Iar beneficiile unei populații educate sunt inutil de menționat.

În perioada 2007-2013 s-a avut în vedere reabilitarea, modernizarea și/sau dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă, îmbunătățirea calității infrastructurii de educație, a dotării școlilor, a structurilor de cazare pentru studenți și a centrelor pentru formare profesională.

În axa 10 a Regio 2014-2020, prioritățile de investiții sunt ceva mai diverse și mai aplicate, mai ales că s-au putut folosi experiența și recomandările exercițiului anterior.

Prima miză: educația timpurie

În 2011, media europeană a participării la grădiniță a copiilor, pe durata a cel puțin 4 ani, era de 93,2%. În România, procentul era de numai 82%, fapt datorat în mare măsură infrastructurii existente insuficiente. Dincolo de beneficiile extinse ale participării copiilor la o educație timpurie de calitate, aceasta permite și reîntoarcerea părinților pe piața muncii. Așadar, primul obiectiv specific al axei 10 vizează, până în 2020, învățământul antepreșcolar, preșcolar, primar și nivelul secundar inferior, care reprezintă, totodată, și o noutate față de obiectivele specifice ale domeniului majoritar de intervenție dedicat infrastructurii educaționale. De altfel, analiza nevoilor beneficiarilor din perioada 2007-2013, pe DMI 3.4, a arătat că ariile de intervenție viitoare ar trebui să urmărească, într-o mare măsură, educația antepreșcolară (0-2 ani) și preșcolară (3-5 ani), ținând cont de lipsa acută de infrastructură educațională la acest nivel.

Astfel, pe acest obiectiv specific din exercițiul curent se acordă prioritate investițiilor în comunitățile cu o rată de sub 85% de înscriere la grădiniță a copiilor cu vârste între 4 și 6 ani. Sunt incluse comunitățile care nu au facilități pentru educație și îngrijire a copiilor preșcolari și pentru copii cu vârsta de până la 3 ani. Prioritate la investiții mai au și acele unități de educație timpurie care asigură accesul și participarea la educație a copiilor provenind din grupuri aflate în situație de risc (copii din familii sărace, din familii de romi sau copii cu nevoi educaționale speciale).

Implicații pentru învățământul primar

Legea educației din 2011 a introdus clasa pregătitoare în învățământul primar, ceea ce a dus la o reorganizare pe verticală a sistemului de educație. Implicit, a crescut și numărul de preșcolari și elevi. Astfel, infrastructura educațională din învățământul primar și secundar inferior, mai ales în mediul urban, a trebuit să facă față unei presiuni sporite. În special în orașele mari, școlile au devenit supraîncărcate, făcându-se de multe ori apel la spații neadecvate ca dimenisune, iluminare etc. Unele școli au renunțat la săli de informatică, laboratoare, biblioteci, ducând la scăderea calității educației. Prin urmare, investițiile trebuie să se concentreze pe extinderea spațiilor și pe asigurarea bazei materiale minime pentru educație.

Prioritate la investiții în infrastructura învățământului primar și gimnazial au și grupurile care se află în risc sporit de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii: copii și tineri provenind din familii cu nivel socio-economic scăzut, copii și tineri din mediul rural, copii și tineri romi sau din alte grupuri dezavantajate sau subreprezentate. Se acordă prioritate județelor, respectiv zonelor în care rata de participare școlară este mai scăzută decât media națională, respectiv județeană, sau în care procentul de abandon este mai mare decât media națională, respectiv județeană. Sunt vizate și unitățile de învățământ cu rezultate școlare slabe.

Învățare continuă

Un alt obiectiv specific care nu s-a regăsit în exercițiul anterior și este inclus acum se referă la intervențiile în infrastructura educațională pentru învățământul profesional și tehnic. Aceeași lege a educației din 2011, a dus la reducerea numărului școlilor profesionale, iar formarea tehnică și profesională a fost preluată de liceele tehnologice. Astfel, durata de pregătire profesională a crescut la 3 ani. Investițiile în învățământul profesional şi tehnic vizează, în perioada actuală de programare bugetară, asigurarea unor facilități educaționale de calitate, în acord cu cerințele angajatorilor, cu evoluția economică și a pieței muncii. Este permisă construcţia, reabilitarea, extinderea şi dotarea unităţilor de învăţământ.

Având în vedere contextul global marcat de nevoia de specializare în anumite domenii în corelație cu tendințele de dezvoltare economică este necesară îmbunătățirea formării continue pentru adulți. În acest sens, prin axa 10 sunt sprijinite centrele comunitare pentru învățare permanentă, aflate în licee tehnologice, și infrastructura pentru formarea profesională iniţială, inclusiv centre-pilot județene sau regionale. Este vorba despre investiții în construcția, reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea unităților de învățământ în care au loc aceste activități.

Obiective păstrate

Învățarea continuă prin reabilitarea, modernizarea și echiparea centrelor de formare profesională a fost un obiectiv al Regio și în intervalul 2007-2013. Un alt obiectiv comun al DMI 3.4 cu axa 10 vizează și infrastructura educațională pre-universtară și universitară. În actualul exercițiu se urmărește ca România să recupereze decalajul cu UE privind nivelul de participare a populației cu pregătire terțiară universitară în economie. În acest sens, obiectivele sprijină dezvoltarea și modernizarea infrastructurii instituțiilor de învățământ superior (terțiar) și a resurselor relevante. Acest lucru se va face ținând cont de tendințele de dezvolare economică în raport cu cerințele pieței și politicile naționale în domeniu.

Atingerea obiectivului specific al acestei priorități de investiție se face prin investiții precum construcția, extinderea și echiparea infrastructurii pentru educația timpurie, antepreșcolare și preșcolare (creșe și grădinițe). Același tip de investiții este prevăzut pentru învățământul general obligatoriu (școli I - VIII), pentru învăţământul profesional şi tehnic și învățarea pe tot parcursul vieții (licee tehnologice şi şcoli profesionale), dar și pentru infrastructura educaţională universitară.

Rezultate din exercițiul anterior

Rezultatele evaluării DMI 3.4 arată că intervențiile au îmbunătățit condițiile de studiu din școlile beneficiare. Astfel, numărul mediu al elevilor din mediul rural a crescut, proiectele generând o ușoară îmbunătățire a performanței școlare a acestora. În același timp, facilitarea accesului la educație, în special a copiilor și tinerilor din mediul rural, a celor din medii sociale vulnerabile sau a celor cu dizabilități este un efect direct al DMI 3.4, deoarece s-a creat un mediu de învățare mai prietenos, mai bine adaptat pentru elevii cu nevoi educaționale speciale, dotat cu echipamente și materiale de învățare moderne. În exercițiul anterior s-au modernizat aproape 500 de unități de învățământ preuniversitar și 42 de campusuri. Aproape 236.000 de elevi beneficiază de această infrastructură, alături de 33.000 de copii aparținând grupurilor de populație dezavantajate. De asemenea, peste 10.500 de studenți beneficiază de campusurile universitare reabilitate și modernizate.

Mai multe detalii pe www.inforegio.ro.