GDPR-ul îi permite unei firme să prelucreze date personale în interesul legitim al acesteia. Pentru aceasta, însă, firma respectivă trebuie să ia în considerare faptul că interesul acesteia poate să se afle - și, cel mai probabil, se va și afla - în conflict cu interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate de prelucrare.
La ce se referă, însă, astfel de interese sau drepturi și libertăți fundamentale? Astfel cum reiese și din formulare, e vorba de orice astfel de elemente. Cu alte cuvinte, nu vorbim de chestiuni care țin exclusiv de securitatea și confidențialitatea datelor, ci de orice situație în care un interes, drept sau libertate a unei persoane pot fi implicate.
Autoritatea britanică pentru protecția datelor, într-un ghid referitor la interesul legitim, a subliniat exact acest aspect. Mai mult, este prevăzut că sintagma „interes, drept sau libertate fundamentală” poate să se refere la „orice ar avea un potențial impact” asupra persoanei vizate de prelucrare.
Astfel, se poate discuta de un impact care afectează direct interesele legate de date personale, însă poate fi vorba și de un impact social sau economic.
În orice caz, odată stabilit impactul prelucrării asupra persoanei vizate, trebuie să existe o analiză de proporționalitate între interesul firmei de a continua prelucrarea și interesul persoanei vizate de prelucrare (puteți citi mai multe aici despre cum trebuie făcută o astfel de analiză).
Interesul legitim de a prelucra date personale este o campanie de informare avocatnet.ro, care oferă informații practice despre acest temei de prelucrare a datelor personale (conținut în Regulamentul general privind protecția datelor). Campania vizează explicarea detaliată a conținutului acestei justificări de prelucrare a datelor personale, precum și exemple concrete cu privire la cazuri când interesul legitim primează față de drepturile persoanelor vizate de prelucrarea datelor. Toate articolele din serie pot fi citite aici.