Analiză: Ce avantaje și dezavantaje spun specialiștii că au grupurile de impozit pe profit

__________

Actualizare (22 decembrie 2020): Introducerea grupurilor de impozit pe profit s-a făcut prin Legea 296/2020, apariția acestora fiind posibilă din 2022.
__________

Avantaj: Se pot compensa profiturile cu pierderile

Ideea de bază a unui grup de impozit pe profit este că acesta va permite compensarea profiturilor cu pierderile. Cu alte cuvinte, rezultatul fiscal se va calcula la nivel de grup și se va plăti impozit la stat numai dacă există profit la nivel de grup. Asta ar însemna că pierderile vor putea fi recuperate mai rapid.

„Cel mai evident avantaj al consolidării ar fi posibilitatea ca societățile afiliate să compenseze pierderile cu profitul fiscal obținut în interiorul grupului. În acest fel, grupurile și-ar diminua impozitul pe profit datorat și ar putea recupera mai rapid pierderile fiscale, reducând riscul ca aceste pierderi să expire înainte de a fi utilizate”, a precizat Mihaela Iacob, senior manager impozitare directă la Deloitte România, într-un articol de pe site-ul Deloitte.

Avantaj: Un cash flow mai bun

Un alt avataj identificat de specialiști ține de disponibilitățile de numerar, adică de cash flow. Consolidarea fiscală va duce la îmbunătățirea disponibilităților de numerar ale firmelor care fac parte dintr-un grup de impozit pe profit.

„Practic, consolidarea sau compensarea profiturilor cu pierderile companiilor dintr-un anumit grup fiscal. Este, evident, un avantaj de cash flow pentru companiile care vor beneficia de acest lucru. Ministerul de Finanțe vorbește despre un număr de aproximativ 200 de companii eligibile din România care ar putea beneficia de o astfel de măsură”, a declarat Daniel Anghel, partener la PwC România, într-o conferință de zilele trecute.

„Trebuie precizat că această consolidare are impact doar asupra impozitului pe profit datorat, și nu afectează profitul realizat de companii sau capacitatea lor de a distribui dividende către acționari. Dimpotrivă, consolidarea fiscală ar putea îmbunătăți semnificativ disponibilitățile de numerar ale companiilor care înregistrează profit și, implicit, capacitatea lor de a distribui dividende, deoarece nu sunt puține cazurile în care societățile cu profit pe hârtie nu dispun de suficient numerar pentru a-l și distribui”, este de părere și Mihaela Iacob de la Deloitte.

Dezavantaj: Pierderile anterioare nu sunt luate în calcul

Dacă vine vorba de dezavantaje, specialiștii arată cu degetul spre imposibilitatea de a lua în calcul, într-un grup fiscal, pierderile pe care le-au avut membrii anterior existenței grupului. Așa cum am scris deja, firmele nu vor putea să se alăture unui grup fiscal doar pentru a scăpa de datoriile mai vechi.

„Mediul de afaceri a susținut foarte mult ca pierderile fiscale înregistrate de societățile respective înainte de intrarea în grupul fiscal, înainte de aplicarea sistemului consolidat, să fie luate în considerare în primul an în care se calculează rezultatul fiscal consolidat. Însă această dorință a mediului de afaceri nu a fost acceptată de Ministerul de Finanțe. În momentul de față, orice pierdere care este înregistrată înainte de intrarea în grupul fiscal va rămâne alocată vectorului fiscal al acelei societăți, urmând ca ea să poată folosi acea pierdere numai după ce se desființează grupul fiscal. Deci, practic, se pot consolida pierderi și profituri care sunt generate doar pe perioada existenței grupului fiscal”, a detaliat Andreea Mitiriță, partener la PwC România, la conferința de săptămâna asta.

În plus, specialista a atras atenția că o ieșire nejustificată dintr-un grup de impozit pe profit va fi penalizată de autorități: „Este obligatoriu ca acest grup să fie menținut pentru o perioadă de cinci ani de zile. Dacă o companie iese din grup mai devreme, atunci acea societate va avea obligația de a-și recalcula impozitul pe profit, ca și când ea n-ar fi făcut parte din grup, și, de asemenea, va plăti accesorii pentru suma neplătită inițial”. Dar Andreea Mitiriță a spus că vor fi și excepții de la penalizări, cum ar fi vânzarea cu bună credință a unei companii din grup.

Dezavantaj: Dosarul prețurilor de transfer este obligatoriu

Alt dezavantaj al consolidării fiscale la impozitul pe profit ține de obligația membrilor unui grup fiscal de a întocmi dosarul prețurilor de transfer, deși mediul de afaceri și-ar fi dorit o simplificare.

„Un alt aspect important este cel al prețurilor de transfer. Iarăși, mediul de afaceri a militat destul de mult pentru a elimina necesitatea pregătirii dosarelor de prețuri de transfer între societățile care fac parte din acest grup, însă acest lucru nu a fost eliminat. Noi, totuși, încă sperăm în continuare într-o discuție pentru o documentație mai simplificată, cel puțin, dacă nu va fi eliminată cu totul”, a mai zis Andreea Mitiriță.

Ideea poate fi completată prin explicațiile altui specialist. Gabriel Biriș, partener la Biriș Goran, a salutat recent pe Facebook intenția de a introduce grupurile fiscale, dar a lămurit și de ce obligația dosarului prețurilor de transfer este neinspirată.

„Ce nu înțeleg este de ce mai e nevoie de dosarul prețurilor de transfer pentru tranzacțiile între afiliați din același grup? De fapt, înțeleg, dar nu prea pot accepta raționamentul rezultat din faptul că unii nu înțeleg diferența dintre teorie și practică.

În teorie, este posibil ca o companie A (producător) să vândă unei companii B (distribuitor), care la rândul ei să vândă la companii C din alte țări ale Uniunii Europene. În teorie, prețul la care vinde A către B (ambele din România) ar putea fi mai mic decât prețul pieții, ceea ce ar putea permite ca B să vândă la un preț mai mic către alte firme din grup (din alt stat UE).

În practică, însă, așa ceva nu se întâmplă din următoarele motive:

- grupurile multinaționale care au fabrici în România nu au și distribuitori în România din simplul motiv că România nu are infrastructura de care e nevoie pentru a face aici centre de distribuție europene. În plus, poziționarea geografică a României, la granița UE, este un dezavantaj;
- ca să aibă sens o astfel de schemă pentru un grup multinațional, ar trebui ca C să fie într-o jurisdicție în care impozitul pe profit să fie mai mic decât în România. Or, în UE sunt doar două state care au impozit pe profit mai mic decât la noi (Bulgaria și Ungaria, niciuna neavând însă piețe semnificative). Irlanda are și ea impozit pe profit mai mic, dar iese din discuție din cauza poziționării geografice”, a lămurit Gabriel Biriș.

În loc de concluzie. Introducerea consolidării fiscale la impozitul pe profit este prezentă în discuțiile dintre mediul de afaceri și Ministerul Finanțelor încă din vara anului trecut, conform specialiștilor. Practic, mediul de afaceri a tot militat în ultima vreme pentru introducerea grupurilor de impozit pe profit, deși cu rezerve, din moment ce măsura poate implica pierderi pentru stat, iar ministerul este de acord cu consolidarea, deși nu în forma ideală dorită de firme. Însă, per total, reacția mediului de afaceri este una pozitivă față de consolidarea fiscală, iar sistemul poate fi perfectat în timp.