Concret, din informațiile obținute de avocatnet.ro de la Ministerul Comunicațiilor, reiese că până acum nicio aplicație de ridesharing n-a primit aviz pentru a activa la noi în țară.
Într-un răspuns la solicitarea noastră, reprezentanții ministerului au spus că lista aplicațiilor avizate va fi afișată pe site-ul lor. În prezent, lista respectivă nu conține nicio denumire de aplicație, ci este semnalată cu acronimul „TBD” (de la „to be decided” sau „to be determined”, adică urmează să se decidă/stabilească).
Pentru a putea funcționa legal în România, aplicațiile de ridesharing sunt obligate să obțină un aviz de la Ministerul Comunicațiilor, astfel încât șoferii să poată și ei să finalizeze procedura de autorizare (să obțină ecusonul de transport alternativ).
Avizul se emite în cel mult 30 de zile lucrătoare de la depunerea documentației complete, acoperă tot teritoriul țării și are o valabilitate de 12 luni. În afară de îndeplinirea anumitor condiții legale, aplicațiilor de ridesharing li se cere și achitarea unei taxe anuale de 50.000 de lei.
Aplicațiile de ridesharing și șoferii lor au timp să intre în legalitate până la data de 1 noiembrie 2019, însă parlamentarii plănuiesc să prelungească termenul cu patru luni. Această propunere a atras criticile Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România, ai cărei reprezentanți spun că autoritățile sunt prea îngăduitoare cu cei „care până acum au practicat pirateria”.
Transportul alternativ a fost reglementat în România la începutul lunii iulie 2019, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2019.
Principalele aplicații de transport alternativ care activează în prezent în România sunt Uber, Bolt, Clever și Yango. Acestea patru și șoferii lor se bucură momentan de o perioadă de tranziție până la finele lunii octombrie 2019.
Comentarii articol (1)