Uciderea din culpă ar putea fi sancționată exclusiv cu închisoare cu executare, dacă șoferii conduc beți sau fără permis

__________

ACTUALIZARE (31.12.2021): Proiectul a fost respins definitiv de Parlament și nu se poate aplica.
__________

Proiectul de lege pentru completarea art. 192 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal a fost înaintat la Senat și se află, acum, în dezbatere publică. Pentru a deveni efectivă modificarea, ea trebuie să fie adoptată de Parlament, să fie promulgată de președintele României și să fie publicată în Monitorul Oficial.

Inițiatorul proiectului, în esență, propune ca, pentru anumite fapte de ucidere din culpă (detaliate mai jos), să nu se mai poată dispune decât executarea pedepsei în închisoare. Practic, se dorește modificarea Codului penal, în sensul excluderii renunțării la aplicarea pedepsei, amânării aplicării pedepsei sau oricărei forme de suspendare a executării din sfera consecințelor uciderii din culpă, în urma conducerii unei mașini pe drumurile publice. Fără a intra în prea multe detalii privind aceste dispoziții ale instanței și diferențelor dintre ele, este important de menționat că ce au toate în comun este că ele exclud executarea pedepsei în închisoare, dacă sunt respectate anumite condiții stabilite de Codul penal și, eventual, de instanță.

Care vor fi situațiile concrete în care se va putea dispune doar pedeapsa cu executare

Dacă proiectul va fi adoptat, pentru următoarele fapte de ucidere din culpă care au legătură cu conducerea unui vehicul, persoana condamnată va executa, obligatoriu, pedeapsa în închisoare:

• șoferul nu deține permis de conducere;
• permisul de conducere nu este corespunzător mașinii conduse;
• permisul de conducere a fost retras sau anulat;
• exercitarea dreptului de a conduce a fost supendat;
• șoferul nu are dreptul să conducă vehicule în România;
• o persoană a permis cuiva despre care știa că se află în una din situațiile de mai sus să îi conducă mașina (în această situație, pe lângă cel care se află în situațiile respective, răspunde penal și cel care încredințează mașina, proiectul excluzându-l și pe el de la posibilitatea obținerii aplicării, amânării sau suspendării pedepsei;
• șoferul a condus o mașină sub influența alcoolului și îmbibația alcoolică era de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge;
• șoferul a condus o mașină sub influența unor substanțe psihoactive;
• persoanele care, fiind sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive, efectuează transport public de persoane, transport de substanțe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obținerea permisului de conducere sau în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere.

Astfel, pentru fapte precum cele menționate mai sus, nu se va mai putea dispune renunțarea sau amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei.

De ce se dorește înăsprirea regimului sancționator

În expunerea de motive, se argumentează schimbarea propusă prin referire la stastici privind accidentele de circulație și la persoanele decedate, în urma acestora. În concret, există o diferență semnificativă între media de decese în Uniunea Europeană (49), la un milion de locuitori și media în România (80), raportată la același număr de locuitori.

De asemenea, s-a făcut referire și la faptul că numărul infracțiunilor rutiere a crescut, în 2018, față de 2017, precum și la faptul că numărul celor cercetați penal pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a drogurilor a crescut, de asemenea.

Ulterior, însă, inițiatorul legii nu a făcut referire decât la faptul că este necesară o înăsprire a regimului sancționator, pentru a se ajunge la un cadru preventiv eficient, fără a demonstra, exact, cum această înăsprire ar avea efectele dorite (și fără să facă referire la alte variabile, care ar putea contribui la procentul ridicat de accidente de circulație - comparativ cu media Uniunii Europene, de exemplu).