avocatnet.ro 
Studiul respectiv, ce a fost făcut de PwC România, arată că angajatorii care sunt dispuși să aducă lucrători străini caută mai ales muncitori necalificați și sezonieri. Și asta în domenii de activitate precum cel hotelier, cel al alimentației publice, cel al construcțiilor, cel agricultural, dar tendința este similară și în servicii de tip business process solution și IT&C.
„Importul forței de muncă poate fi o soluție temporară pentru anumite sectoare. Pe termen mediu și lung, însă, companiile ar trebui să se concentreze pe adoptarea și punerea în practică a unor programe de educație și dezvoltare a competențelor angajaților, în special digitale, având în vedere că în următorul deceniu automatizarea și introducerea inteligenței artificiale vor înlocui preponderent locurile de muncă ce presupun activități repetitive. Inovarea și digitalizarea vor contribui la eficientizarea proceselor, urmând ca cererea pentru angajații mai puțin calificați să scadă, mai ales în domenii precum agricultură sau industrie manufacturieră, unde există cea mai mare probabilitate ca locurile de muncă să fie înlocuite”, a explicat Ionuț Sas, partener la PwC România, într-un comunicat de presă remis redacției noastre.
Tendința angajatorilor de a opta pentru „importul” salariaților străini vine pe fondul unui deficit acut al forței de muncă, spun cei de la PwC. În plus, aceștia estimează că în jur de 600.000 de locuri de muncă de la noi urmează să fie afectate de transformarea digitală, însă aproape jumătate dintre ele pot fi înlocuite prin automatizare.
„În același timp, ne confruntăm cu o situație paradoxală: avem una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului din Uniunea Europeană, de 3,2%, cea mai mică din ultimii 30 de ani, dar avem al treilea cel mai ridicat nivel al populației inactive dintre statele membre. Cauzele sunt diverse și multe dintre ele au legătură cu structura economiei, pentru că există regiuni ale țării unde oportunitățile de angajare sunt foarte reduse sau inexistente. Unele companii au aplicat programe de educație sau formare profesională în aceste zone. O astfel de abordare ar contribui la utilizarea potențialului uman existent”, a precizat Oana Munteanu, senior manager, people&organisation, PwC România.
Astfel, dacă scoatem din calcul pensionarii și tinerii de peste 15 ani care urmează o formă de învățământ, specialiștii spun că ar fi peste 1,1 milioane de persoane disponibile pentru angajare, cel puțin teoretic.
Recent, inclusiv agenția de presă internațională AFP, citată de News.ro, a scris despre problemele pe care le au angajatorii români la ocuparea posturilor libere. Practic, firmele din România au ajuns să aducă lucrători tocmai din Asia pentru a-și pune proiectele în aplicare.
Anual, Guvernul României stabilește un contingent de lucrători ce pot fi aduși la muncă în țară. Dacă inițial s-a mers pe un contingent de 20.000 de lucrători străini pentru 2019, acesta a fost suplimentat recent cu încă 10.000 de persoane. În plus, conform unui proiect de hotărâre al Executivului, în 2020 se va merge din start pe permiterea unui contingent de 30.000 de lucrători străini.
Pe deasupra, un studiu recent al Comisiei Europene arată că angajările vor fi afectate pe viitor inclusiv de îmbătrânirea populației, însă „importul” de salariați nu este indicat nici aici ca o soluție pe termen lung pentru problemă. În esență, este subliniat faptul că angajatorii ar trebui să se axeze mai ales pe angajarea tinerilor și a persoanelor aflate aproape de vârsta pensionării.
bulvaif 
ali3n