Preþurile terenurilor agricole din România sunt încã sub media celor din Uniunea Europeanã. De aceea, specialiºtii din domeniul imobiliar sunt de pãrere cã investiþiile actuale în astfel de terenuri pot constitui o afacere profitabilã în viitorul apropiat.

În timp ce preþul unui hectar de teren agricol din România variazã între 700 ºi 2.000 euro, în Ungaria, aceeaºi suprafaþã de teren agricol valoreazã între 1.000 ºi 10.000 euro/hectar. Singurul stat european în care preþurile terenurilor agricole se apropie cât de cât de cele practicate în România este Polonia, unde un hectar costa între 1.000 ºi 8.000 euro, dar media înregistratã  în statele membre ale UE se situeazã între 8.000 ºi 20.000 euro/ha.

Împarte ºi câstigã

Ultimii ani au demonstrat cã cea mai simplã ecuaþie care aduce profit în urma investiþiei într-un teren agricol, este scoaterea terenului din circuitul agricol ºi apoi parcelarea lui. Preþurile terenurilor parcelate din extravilan poate sã creascã cu pânã la 40% faþã de suprafeþele mari. Dupã parcelare, terenurile necesitã unele investiþii, precum cadastru ºi întãbulare pentru loturile nou create, întocmirea unui plan de urbanism zonal, scoaterea din circuitul agricol ºi amenajarea drumului de acces la loturi, însã investiþia rãmâne profitabilã. Parcelarea terenului faciliteaza si scoaterea lui din circuitul agricol.

Oferta de loturi cu suprafeþe mici, care pornesc de la 250-350 mp, ajungând în general pânã la 1.000 mp, este datã de numãrul mare al investitorilor în terenuri care au cumpãrat în ultimii ani terenuri special pentru a parcela ºi revinde. Pentru a avea cumpãrãtori, aceºtia vând mai mult decât terenul. Vând "facilitãþile" unei zone rezidenþiale, vând de fapt certitudinea cã, acolo unde este încã un câmp sau câteva vile rãzleþe, mâine vor fi cel putin 20-30 de astfel de vile, dacã nu chiar sute sau mii, aºa cum prevãd de multe ori planurile zonale de urbanism pe care le-au realizat. ªi, prin faptul cã fiecare parcelã are o cale de acces, un drum prestabilit, oferã ºi mai multã rigurozitate urbanisticã, ceea ce duce la o armonie a viitoarelor zone rezidenþiale.

Urmatorul pas, scoaterea din circuitul agricol

În ultimii ani, cererea de terenuri pentru construcþia de locuinþe a fãcut ca zona de intravilan din jurul marilor oraºe sã se extindã constant. Astfel, existã foarte mari ºanse ca un teren cumparat azi ca teren agricol, peste câþiva ani sã devinã teren intravilan. Iar acolo unde s-a facut extinderea zonei de intravilan, preþul fostului teren agricol a crescut ºi de zece ori.

Pânã acum, zonele cele mai solicitate pentru segmentul rezidenþial au fost cele din nordul marilor oraºe, dar, în ultima perioadã, se observã o orientare spre sud-vest ºi sud, unde preþurile sunt încã accesibile.

Însã nu toate terenurile învecinate marilor oraºe vor cunoaºte aceeaºi evoluþie. De aceea este bine ca înainte de cumpararea unui teren sã se consulte planurile de dezvoltare ale localitãþilor, sã se dea o mare atenþie la cât de aproape sunt reþelele de utilitãþi, dar ºi  vecinãtãþilor zonei. Un teren din apropierea unei zone de depozitat gunoiul sau unde mai existã o zonã industrialã activã nu poate fi la fel de atractiv ca unul aflat în apropierea unei pãduri, chiar dacã este mai departe de oras ºi cu utilitãþi.

Potrivit experþilor imobiliari, cererea este în creºtere datoritã faptului cã pe piaþã existã ºi credite pentru finanþarea achiziþiei de terenuri, pe de o parte, iar pe de altã parte, pentru cã preþurile la apartamente au crescut constant, iar o parte din potenþialii cumpãrãtori s-au reorientat spre construcþia de locuinþe pe cont propriu. Nu în ultimul rând, un numãr tot mai mare de investitori strãini îºi plaseazã banii în terenurile din România. În prezent, aceºtia pot cumpara teren în Romania doar prin intermediul societãþilor pe care le înfiinþeaza, însã odata cu aderarea la Uniunea Europeanã, cetãtenii strãini vor putea achiziþiona terenuri ºi în calitate de persoanã fizicã. Astfel, cererea de terenuri din partea cetãþenilor strãini va putea creºte.