Noua lege a serviciilor de plăți: Ce sancțiuni se pot da și pentru ce

Legea nr. 209 din 8 noiembrie 2019 privind serviciile de plată [...] a fost publicată în Monitorul Oficial miercuri și urmează să intre în vigoare în 13 decembrie. Puteți citi, aici, o sinteză a principalelor schimbări (de la obligația băncilor de a permite accesul furnizorilor terți la infrastructurile primelor, la interdicția comercianților de a pasa direct costurile pe care le au cu folosirea unor servicii de plăți consumatorilor).

Pentru a determina furnizorii de servicii de plată să se conformeze noilor obligații, Legea nr. 209/2019 conține și o serie de sancțiuni, pentru diverse fapte. Aceste sancțiuni sunt:

• avertisment scris;
• amenzi între 10.000 de lei și 100.000;
• amendă de până la de două ori valoarea profiturilor obținute sau a pierderilor evitate de către persoana responsabilă, în măsura în care acestea pot fi determinate, aplicabilă prestatorilor de servicii de plată;
• suspendarea temporară a dreptului prestatorilor de servicii de plată de a presta servicii de plată până la remedierea situației care a determinat suspendarea;
• suspendarea dreptului de acces la sistemele de plăți până la remedierea situației care a determinat suspendarea.

Pentru ce fel de fapte pot fi aplicate astfel de sancțiuni

Faptele pentru care se pot aplica astfel de sancțiuni sunt destul de variate. De exemplu, băncile care nu permit unui prestator de servicii de inițiere a unei plăți accesul la contul unui client ce și-a dat consimțământul pentru executarea plății prin intermediul acelui prestator vor fi sancționate. Aceleași obligații de acces se aplică și în privința accesului furnizorilor serviciilor de informare cu privire la conturi (puteți citi mai multe despre astfel de obligații, aici).

De asemenea, în ceea ce îi privește pe prestatorii de servicii de plăți (inclusiv entitățile non-bancare), ei trebuie să se asigure, printre altele, că nu dețin, în niciun moment, fondurile folosite de client, pentru executarea unei plăți. Sau că elementele de securitate personalizate ale utilizatorului serviciilor de plată nu sunt accesibile altor părți, cu excepția utilizatorului și a emitentului elementelor personalizate. În plus, astfel de elemente trebuie să fie transmise de către prestatorul de servicii de inițiere a plății prin canale sigure și eficiente.

Vorbim, așadar, și de un cadru de securitate care trebuie să îndeplinească anumite condiții minime. Necesitatea existenței unui cadru de securitate minim este confirmat și în alte locuri, în noua lege (articolul 218, de exemplu), lipsa lor putând atrage, de asemenea, sancțiuni.

Însă nu doar băncile sau entitățile non-bancare care oferă servicii de plăți sau servicii de informare sunt vizate de posibile sancțiuni. Și comercianți ar putea fi sancționați, de exemplu, dacă solicită clienților lor să le plătească „orice fel de comisioane” sau un „preț suplimentar” pentru utilizarea unui anumit instrument de plată. În acest caz, însă, singura sancțiune aplicabilă este amenda. Doar că minimul este mult mai mare decât în cazul amenzii menționate mai sus (aici, vorbim de minimum 50.000 de lei). Maximul este același ca mai sus, adică 100.000 de lei.