UPDATE: Normele Legii antibullying, oficializate: Ce acțiuni sunt considerate, la școală, violență psihologică

În contextul în care, în luna noiembrie a anului trecut, a intrat în vigoare Legea nr. 221/2019, document care a introdus în Legea educației naționale noțiunea de bullying și o serie de măsuri ce au ca scop reducerea numărului de cazuri ce implică violența psihologică, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a oficializat miercuri, prin intermediul Ordinului nr. 4.343/2020, și normele de aplicare ale acesteia.

În primul rând, ordinul MEC, care se aplică deja, stabilește tipurile de acțiuni ce se pot manifesta în mediul școlar și care vor putea fi încadrate în categoria bullyingului. Mai exact, vorbim despre "acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale".

Apoi, actul normativ publicat recent definește și formele de bullying, indiferent de tipul acestuia (verbal, emoțional/nonverbal, fizic, relațional – inclusiv sexual sau electronic - cyber bullying).

Astfel, în seria formelor de bullying pot intra utilizarea de apelative denigratoare, tachinarea, insultele, poreclirea, țipetele, amenințările verbale, șantajul, jignirile repetate, privirile sau gesturile amenințătoare repetate, intimidarea, gesturile de excludere, lovirea, bătaia, împiedicarea, îmbrâncirea, plesnirea, blocarea căii, înghesuirea sau împingerea.

Totdată, în categoria bullyingului pot intra și agresiunile sexuale (hărțuire, atingere, avansuri etc.), răspândirea de zvonuri malițioase, insultarea în locuri publice, cererea de bani, bunuri sau echipamente (însoțită de amenințări), furtul sau trimiterea de mesaje repetate supărătoare, amenințătoare, insultătoare, obscene, filmări/imagini/mesaje denigratoare la telefon sau computer etc.

În fine, proiectul de HG prevede și procedura ce se va aplica atunci când sunt sesizate sau semnalate situaţii de bullying la nivelul unei școli. Primul pas al procedurii este identificarea situației de bullying. Acest lucru trebuie făcut  de către profesorii care interacționează direct cu elevii supuși unui astfel de tratament, pe baza propriilor evaluări și a completării unui formular de risc.

Următorul pas este investigarea situației de bullying raportate, în vederea stabilirii măsurii în care este vorba, într-adevăr, despre un comportament de bullying, ce persoane sunt implicate, forma de manifestare a acestuia, contextul și cauzele.

"În situația confirmării situației de bullying, rezultatul este comunicat conducerii unității de învățământ, comisiei și părinților/reprezentantului legal al preșcolarului/elevului-victimă și al elevului ce manifestă un comportament agresiv", scrie în ordinul ministerului.

Ultimul pas al procedurii de intervenție în cazurile de bullying este reprezentat de organizarea unei echipe multidisciplinare formate din profesori, care se va ocupa de managementul cazului, de readaptare fizică, psihologică și de reintegrarea socială a elevului-victimă, a martorilor, precum și a elevului/elevilor cu comportament agresiv.

"Dacă situația sesizată nu a fost identificată ca bullying, dar se constată urmări fizice/emoționale asupra preșcolarului/elevului, se anunță imediat atât părintele/ reprezentantul legal al preșcolarului/elevului-victimă, cât și Direcția generală de asistență socială și protecția copilului, poliția, Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare, după caz", mai apare în normele de aplicare ale Legii antibullying.