Amenințarea cu violența fizică, umilirea, lovirea sunt situații cu care copiii se confruntă frecvent în școlile din România. În data de 2 noiembrie este marcată anul acesta, potrivit UNESCO, Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului. Conform unor date ale organizației Salvați Copiii, aproape 50% dintre elevi au fost victime ale bullying-ului în școli, iar 27% admit că au fost agresori. Noțiunea de bullying, dar și măsurile ce trebuie luate pentru combaterea fenomenului de violență psihologică din școli sunt conținute și în noua lege a învățământului preuniversitar, aplicabilă din această toamnă.
"Statele membre UNESCO au declarat prima joi din noiembrie Ziua Internațională împotriva violenței și bullying-ului în școală, inclusiv cyberbullying, recunoscând faptul că violența școlară sub toate formele sale reprezintă o încălcare a drepturilor copiilor și adolescenților la educație, la sănătate și bunăstare",
potrivit Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. În 2023, această zi este marcată în 2 noiembrie.
Potrivit organizației Salvați Copiii, 82% dintre elevi au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață și aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă. În plus, aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullying-ului, în timp ce unul din zece elevi spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații.
Legea 198/2023 a învățământului preuniversitar, aplicabilă din septembrie, conține definiția noțiunii de violență psihologică sau, după cum mai este aceasta cunoscută, bullying. De asemenea, noua lege conține și o serie de măsuri ce au ca scop reducerea numărului de cazuri ce implică acest tip de violență, întâlnită din ce în ce mai des în școlile din țara noastră.
Concret, violența psihologică (sau bullyingul) a fost definită ca acțiunea sau seria de acțiuni săvârșite cu intenție, într-un context social dificil de evitat, care implică un dezechilibru de putere și care au drept consecință atingerea demnității ori
crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane.
Bullyingul vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, și care se desfășoară în instituțiile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale.
Aceste acțiuni pot fi fizice, verbale, relaționale și/ sau cibernetice - această formă de violență psihologică este cunoscută sub denumirea de
cyberbullying.
Formele de hărțuire psihologică se pot manifesta prin utilizarea insultelor, a amenințărilor, a poreclelor, a intimidării, a bătăii, precum și prin răspândirea de zvonuri malițioase, prin insultarea în locuri publice, prin furt sau prin trimiterea de mesaje supărătoare în mod repetat, dar și sub alte forme.
Apoi, cyberbullyingul este o formă de bullying manifestat asupra unui copil/ adult, prin intermediul tehnologiei digitale în mediul online, prin diverse rețele de socializare, prin intermediul platformelor de telefonie mobilă pentru schimburi de mesaje sau prin platformele de jocuri interactive și de rețea desfășurate online.
De pildă, cyberbullying pot fi considerate transmiterea de mesaje răutăcioase sau amenințătoare, răspândirea de zvonuri, minciuni, mesaje sau fotografii cu scopul discreditării sau dezvăluirii de secrete, transmiterea de mesaje negative pe dispozitivul electronic al altei persoane, atât SMS-uri, cât și mesaje trimise prin intermediul unor aplicații online, de cele mai multe ori sub identitate falsă sau ascunsă ori crearea de spații virtuale cu conținuturi în care altcineva este ridiculizat.
Pentru a preveni astfel de acte în școli, prin Legea învățământului preuniversitar se stabilește ca la nivelul școlilor vor fi oferite servicii de informare, consiliere și sprijin pentru personalul unităților de învățământ și pentru elevi în scopul prevenirii traficului și consumului de droguri, a delincvenței și predelincvenței juvenile și a altor comportamente de risc, precum și a oricărei forme de violență în spațiul școlar, inclusiv bullying, cyberbullying ori hărțuire.
În plus, prin
Ordinul Ministerului Educației nr. 6.235/2023 a fost stabilită
procedura privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/ preșcolarilor/ elevilor și personalului unității de învățământ.
Potrivit ordinului, personalul școlii este obligat să asigure și să informeze atât elevii, cât și pe părinții acestora în legătură cu posibilitatea de a raporta situațiile de violență prin metode confidențiale (e-mail la adresa școlii etc.), respectiv posibilitatea de a adresa direct o sesizare scrisă educatorului, învățătorului, dirigintelui, conducerii unității de învățământ sau prin
fișa de identificare a violenței psihologice - bullying.
Fișa de identificare poate fi folosită atât de angajații școlii, cât și de elevi. Dacă fapta de violență este raportată de elevi, personalul școlii are obligația să asculte elevii cu răbdare, calm și să îi protejeze împotriva oricărei forme de discriminare sau răzbunare din partea celorlalți.
Comentarii articol (0)