În primă fază, procedura stabilește că personalul școlii este obligat să asigure și să informeze atât elevii, cât și pe părinții acestora în legătură cu posibilitatea de a raporta situațiile de violență prin metode confidențiale (e-mail la adresa școlii etc.), respectiv posibilitatea de a adresa direct o sesizare scrisă educatorului, învățătorului, dirigintelui, conducerii unității de învățământ sau prin fișa de identificare a violenței psihologice - bullying.
Dacă fapta de violență este raportată de elevi, personalul școlii are obligația să asculte elevii cu răbdare, calm și să îi protejeze împotriva oricărei forme de discriminare sau răzbunare din partea celorlalți. Angajații școlii trebuie să folosească un limbaj adecvat gradului de maturitate și gradului de vulnerabilitate al celor implicați.
Apoi, dacă e necesar, angajații școlilor trebuie să asigure asistență medicală și „să le redea elevilor sentimentul de siguranță fizică și emoțională”, după cum scrie în document.
Totodată, angajații școlilor sunt obligați să comunice cu părinții ori reprezentanții legali ai acestora despre situația de violență în absența copilului, în prezența consilierului și/ sau mediatorului școlar, într-un spațiu care asigură confidențialitatea celor implicați.
De asemenea, trebuie păstrată confidențialitatea în legătură cu identitatea persoanelor implicate în cazurile de violență, indiferent dacă e vorba despre autori sau victime.
Trebuie stabilite și măsuri de sprijin pentru victime și sancțiuni pentru agresori, iar antepreșcolarii, preșcolarii sau elevii, după caz, pot beneficia de o serie de măsuri de sprijin stabilite la nivelul școlii, precum:
- consiliere de grup și/ sau individuală;
- organizarea și recomandarea participării la întâlnirile unui grup tematic de suport;
- organizarea și recomandarea participării copiilor implicați în situații de violență la activități de dezvoltare a abilităților socio-emoționale și a strategiilor de autoreglare emoțională în momente de stres;
- referirea/ recomandarea pentru intervenție psihologică și psihoterapeutică;
- activități de mediere a conflictelor;
- activități de combatere a discursului instigator la ură, a discriminării, a marginalizării, a normelor sociale care favorizează violența.
Suplimentar, această comisie verifică dacă situațiile de violență petrecute au fost favorizate de factori școlari precum:
- cadre didactice cu abilități scăzute de management al clasei (impunerea drastică a regulilor sau, dimpotrivă, o toleranță ridicată la încălcarea regulamentului școlar);
- lipsa unei legături bazate pe încredere a preșcolarilor/ elevilor cu educatoarea/ învățătoarea/ dirigintele;
- presiune copleșitoare pentru reușita școlară sau participarea la competiții;
- promovarea exagerată a competitivității între elevi;
- tolerarea de către personalul școlii a etichetării/ discriminării/ discursului instigator la ură și microagresiunilor împotriva elevilor din anumite categorii sociale (elevi cu cerințe educaționale speciale, romi, copii ce provin din familii defavorizate socio-economic, imigranți, cu performanțe școlare scăzute etc.);
- condiții materiale improprii (săli mici de clasă, unele fără lumină naturală, număr mare de copii în clasă, desfășurarea orelor în trei schimburi, temperatură nepotrivită în clase, serviciu de pază inexistent sau ineficient, accesul facil al persoanelor străine în școală etc.);
- lipsa unor activități de prevenire și reducere a violenței la nivelul școlii.
Comentarii articol (1)