Companiile trebuie să monitorizeze mai atent toate cheltuielile în perioada aceasta și să le reducă pe cele nenecesare

Companiile trebuie să-și construiască acum, pe cât posibil o plasă de siguranță financiară, un buffer financiar care să le permită să facă față provocărilor în lanțul de plăți, subliniază compania de consultanță Frames, într-o analiză prezentată recent cu privire la efectele Coronavirusului în mediul de afaceri.

Ce ar însemna asta, mai exact? Reducerea tuturor cheltuielilor care nu sunt esențiale pentru firmă, să își recupereze banii cât mai repede posibil și să ceară plata mai rapidă de la furnizori.

"Firmele românești trebuie, astfel, să își monitorizeze mai atent cheltuielile, să reducă durata medie de încasare a creanțelor, care să fie transpusă proporțional către scăderea termenelor de plată a furnizorilor.

Bineînțeles, evitarea cheltuielilor care nu țin de esența business-ului, precum achiziția de automobile, modernizarea sediilor etc. trebuie evitate și însoțite de reinvestirea profitului și rambursarea anticipată a obligațiilor de plată aflate în derulare.

O altă măsură viabilă o reprezintă deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spații comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcții secundare", spun cei de la Frames în analiza remisă redacției avocatnet.ro.

Planurile de continuitate în situații excepționale și de criză, cum este și cea actuală, sunt în general proprii doar companiilor mari, dar chiar și în rândul acestora, susțin analiștii, se iau adesea în calcul alte scenarii de criză și mai puțin epidemiile. Potrivit rezultatelor unei cercetări realizate de Frames, peste 70% dintre cele 300 de firme chestionate se așteaptă la consecințe economice negative, de la probleme de aprovizionare la creșteri de prețuri și blocaj financiar. Iar 72% dintre investitori au declarat că nu au un plan de risc pentru o asemenea situație, în timp ce doar 11% au afirmat că au dezvoltat un plan de continuitate al afacerii.

"Chiar dacă putem presupune că impactul direct este minim – un procent mic de angajați bolnavi la un moment dat –, măsurile preventive precum izolarea, punerea în carantină a personalului, restricțiile de circulație și de transport și evitarea voluntară a contactului direct testează limitele organizațiilor de a-și desfășura activitatea fără prezența fizică a personalului în spațiile de lucru.

De la aspecte de ordin juridic și până la aspecte de ordin practic, este foarte dificil de estimat câte organizații sunt cu adevărat pregătite să funcționeze în aceste situații pentru mai multe săptămâni sau chiar luni", spun specialiștii Deloitte România pe subiectul planurilor de continuitate.

Util: Ce soluții au firmele, dacă nu-și pot continua activitatea din cauza coronavirusului. Suspendarea activității vs. întreruperea ei

Efectele Coronavirus sunt și vor fi resimțite însă mai mult de companiile medii și mici din România, chestiune subliniată luni și de Consiliul Național al IMM-urilor din România, care solicită sprijin economic pentru aceste companii în contextul Coronavirus: alocarea de fonduri pentru furnizarea de capital de lucru IMM-urilor, ajutoare de stat, mecanisme de asistență pentru IMM-urile în dificultate, modificarea legislației privind achizițiile publice astfel încât să facă mai facile investițiile imediate, modificarea legislației muncii și flexibilizarea acesteia pentru a facilita munca la distanță și pe cea temporară, facilități fiscale de tipul prelungirilor de termene ș.a. asemenea.

În contextul sugestiilor făcute de Consiliu, punctăm aspectul muncii la distanță în România, analizat recent de redacția noastră: tehnic, atât telemunca, cât și munca la domiciliu presupun modificări contractuale care să statueze că activitatea se desfășoară (și) acasă.

"Efectele posibil negative (la nivelul economiei, în contextul epidemiei - n.red.) pot fi foarte mari: volatilitate în piața de capital, cresterea insolvențelor, scăderea investițiilor, disponibilizări, recesiune, scăderea prețului imobiliarelor, scăderea comerțului internațional, retragerea capitalurilor către active sigure (apreciere aur, depreciere monede emergente, inclusiv RON) și scumpirea banilor (cresc dobânzile). Cele mai expuse țări: economiile emergente care au acumulat deficite fiscale majore greu de finanțat, cu foarte multi emigranți / imigranți și cu un sistem de sănătate nepregătit să gestioneze fenomenul la scară mare! Exact cum este cazul României", susține analistul financiar Iancu Guda.

Pe lângă Coronavirus, România mai are o problemă: nu are un Guvern și nu se știe când va avea unul

Și Guvernului demis la începutul acestui an i s-a reproșat adoptarea multor ordonanțe de urgență în diverse domenii, fără o reală urgență și fără o motivare adecvată (ca drept dovadă, multe dintre ele sunt propuse pentru respingere în Parlament). Ironia face însă că actualul context al Coronavirusului și efectelor sale socio-economice este genul de context în care emiterea unor ordonanțe de urgență se întrevedea necesară.

Chestiuni precum cele sugerate de Consiliul pentru IMM-uri pentru ameliorarea situației acestora, în perioada următoare, ar fi putut face obiectul unor ordonanțe. Măsurile la dispoziția unui Executiv demis, în așteptarea unuia nou, sunt extrem de restrânse și nu pot privi modificări legislative. Desigur, ele pot fi adoptate de Parlament, dar adoptarea și intrarea lor în vigoare de pe o zi pe alta este exclusă.