De săptămâna viitoare, România va intra în stare de urgență. Ce măsuri pot fi luate, conform legislației

„Am decis să decretez stare de urgență la începutul săptămânii viitoare. Această stare de urgență va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei. În acest fel, Guvernul va avea posibilitatea să aloce mai mulți bani domeniului sănătății, mai mulți bani pentru medicamente, mai mulți bani pentru aparatura medicală absolut necesară. În același fel, această situație va permite să se realizeze achiziții într-un timp foarte scurt, cu proceduri simplificate, punând astfel la dispoziția Guvernului toate instrumentele necesare pentru a gestiona în modul cel mai eficient criza generată de coronavirus”, a declarat președintele Klaus Iohannis în discursul ținut la ceremonia de depunere a jurământului de către noul Guvern, condus de Ludovic Orban, care a fost învestit astăzi de Parlament.

Potrivit articolului 93 din Constituție:

(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

Stare de urgență este reglementată de OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, care prevede, la articolul 3, că starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul țării sau în unele unități administrativ-teritoriale care se instituie dacă se constată „iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.

Ce mai prevede OUG legat de starea de urgență:

• se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile și se poate prelungi cu câte 30 de zile;
• se instituie de Președintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru și publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.

„Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență se aduce neîntârziat la cunoștință populației prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio și de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, și este retransmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgență”, se mai prevede în actul normativ citat.

Ce măsuri pot lua autoritățile când e stare de urgență

Potrivit OUG nr. 1/1999, în cazul stării de asediu sau urgență, autoritățile au dreptul să recurgă la mai multe tipuri de măsuri:

• să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute;
• să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație;
• să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun;
• să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
• să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate;
• să efectueze razii;
• să suspende temporar apariția sau difuzarea unor publicații ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune;
• să limiteze desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor;
• să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență persoanele a căror prezentă nu se justifică;
• să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcțiile și în zonele stabilite și să țină evidența acestora;
• să protejeze informațiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informațiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgență, cu excepția celor referitoare la dezastre, se dau publicității numai cu avizul autorităților militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura și de forma de proprietate, sunt obligate să transmită, cu prioritate, mesajele autorităților militare, la cererea acestora;

Totuși, ordonanța menționează expres că pe durata stării de urgență sunt interzise:

• limitarea dreptului la viață, cu excepția cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război;
• tortura și pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante;
• condamnarea pentru infracțiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului național sau internațional;
• restrângerea accesului liber la justiție.

Prin decretul care va fi publicat în Monitorul Oficial , vor fi precizate măsurile concrete care vor fi luate pe durata stării de urgență, urmând să fie luate doar acelea care sunt necesare pentru combaterea sau limitarea epidemiei. După cum se precizează în OUG nr. 1/1999, decretul de instituire a stării de urgență trebuie să prevadă:

• motivele care au impus instituirea stării;
• zona în care se instituie;
• perioada pentru care se instituie;
• măsurile de primă urgență care urmează a fi luate;
• drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu se restrânge, în limitele prevederilor (constituționale și ale descrise de noi anterior);
• autoritățile militare și civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului și competențele acestora;
• alte prevederi, dacă se consideră necesare.

În cazul în care nu respectă măsurile impuse prin decret, persoanele fizice riscă amenzi cuprinse între 100 și 5.000 de lei, iar persoanele juridice, de la 1.000 lei la 70.000 lei.