Trimiterea angajaților în șomaj tehnic înseamnă, esențialmente, că aceștia nu mai lucrează, iar contractele de muncă ale acestora sunt suspendate.
-
firmele pot cere bani statului fix pentru zilele în care salariații au contractele suspendate; banii nu acoperă automat, pentru toți salariații, toate zilele de stare de urgență - câteva exemple de situații pentru a înțelege mai bine, aici;
-
indemnizația NU se poate acorda dacă angajații figurează cu contractele suspendate din cu totul alte motive decât cel privitor la șomajul tehnic.
Ce riscă însă un angajator care, în fapt, își cheamă angajații câte o zi, două la muncă pe săptămână în perioada cât aceștia sunt declarați în șomaj tehnic? Pe lângă pierderea indemnizației suportate de stat și riscul de a fi acuzați de infracțiunea de fals în declarații (când cer ajutorul de la stat, firmele declară că au întrerupt activitatea și respectivii angajați nu mai lucrează), angajatorii pot fi amendați pentru muncă la negru. Câte o amendă de 20.000 de lei per salariat, un maxim de 200.000 de lei, dacă sunt foarte mulți.
Potrivit Codului muncii, orice muncă prestată de cineva cu contract de muncă suspendat este considerată muncă nedeclarată.
Util: Cererile pentru banii de la stat trebuie să fie semnate neapărat de reprezentantul legal al firmei
Firmele pot să reducă programul de muncă al angajaților, dacă nu sunt afectate chiar atât de rău în această perioadă pentru a fi necesară trimiterea angajaților în șomaj tehnic. Reducerea temporară a programului de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână e prevăzută de Codul muncii chiar. O altă variantă este cea a trecerii salariaților (sau doar a unora) de pe programul cu normă întreagă pe programul cu fracțiune de normă.