avocatnet.ro 
Practic, vorbim de o comparație făcută între costurile pentru firmă, aferente celor trei variante amintite. Comparația este inclusă într-un ghid întocmit de expertul contabil Mirela Păunescu și pus la dispoziție gratuit de CECCAR.
Comparațiile sunt făcute pentru un angajat care are un salariu brut de 2.230 de lei, un angajat care are un salariu brut de 3.000 de lei și un angajat care are un salariu brut de 6.000 de lei. În toate trei situațiile reiese că:
- somajul tehnic subvenționat de stat este, de departe, varianta cea mai bună pentru angajator, pentru că atât indemnizația netă, cât și taxele aferente sunt acoperite din start din bani publici; astfel, angajatorul scapă, de principiu, de cheltuielile pe care le are cu acei salariați suspendați;
- următoarea opțiune este cea a liberelor pentru părinți, pentru că aceasta implică o decontare de la stat a indemnizațiilor nete plătite salariaților; astfel, costul angajatorului se rezumă numai la taxele aferente;
- apoi avem șomajul tehnic suportat din banii proprii ai angajatorului, care implică economii consistente, din moment ce se reduc costurile obișnuite cu 25%;
- următoarea variantă este cea a reducerii programului de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână, cu reducerea proporțională a salariilor; evident, economia de bani este mult mai mică decât în primele două variante, dar inferioară șomajului tehnic suportat din bani proprii; totuși, rămâne o opțiune mai bună față de costurile salariale implicate în mod normal.
Iată și costurile concrete pentru cele trei exemple:
Mai departe, în documentul pus la dispoziție de CECCAR sunt și câteva argumente de care să țină cont angajatorii la alegerea uneia sau alteia dintre variantele de optimizare a costurilor salariale.
Relația cu angajații. Deși după trecerea crizei vor exista mulți lucrători disponibili, este mai bine pentru un angajator să-și fidelizeze actualii salariați. Un cost mai ridicat acum ar fi un câștig pe termen lung, dacă angajatorul decide să facă în așa fel încât să-și păstreze salariații, nu să-i concedieze și ulterior să cheltuie bani pentru recrutări și training-uri.
Riscul fiscal. Legislația subvenționării de către stat a șomajului tehnic are unele neclarități care se pot întoarce împotriva unui angajator, chiar dacă a fost de bună-credință, scrie în ghidul citat. Totodată, dacă o firmă a cerut bani de la stat și ulterior, în urma controalelor, se descoperă că aceasta n-avea dificultăți financiare, se va ajunge în situația în care vor trebui restituite sumele respective, plus penalități.
Riscul cu litigiile. Având în vedere aceeași legislație neclară, dacă angajatorii aleg să dea indemnizații de șomaj tehnic de 75% din câștigul salarial mediu, nu de 75% din salariul de bază, se pot expune unor eventuale litigii cu salariații.
Efortul financiar. Subvenționarea de către stat a șomajului tehnic implică faptul că banii de indemnizații brute vin direct de la stat, astfel că nu trebuie suportați în primă fază de angajatori. Însă pentru liberele părinților angajatorul suportă integral costurile inițiale, urmând să deconteze ulterior doar indemnizațiile nete.
Nevoia de activitate. În fine, în documentul CECCAR se recomandă angajatorilor să apeleze la reducerea programului de lucru, dacă încă își pot desfășura activitatea, nu să-și trimită salariații direct în șomaj tehnic. Evident, firmele nu sunt obligate să-și trimită toți salariații în șomaj tehnic, ci se poate face un sistem de suspendare prin rotație, astfel încât activitatea să continue în regim redus.
Important! Subvenționarea indemnizației de șomaj tehnic din banii statului este acordată doar pentru zilele de stare de urgență (din perioada 16 martie - 14 mai 2020) în care salariații au contractele de muncă suspendate efectiv. Pentru liberele părinților decontarea se poate cere de fiecare dată când cursurile școlare sunt suspendate, nu doar în cazul epidemiei de coronavirus.
madymary33 
ancapop85