Facilitatea menționată mai sus, implementată prin Ordonanța de urgență nr. 29/2020, nu va mai fi disponibilă și după 14 mai, adică ultima zi aferentă stării de urgență. În condițiile acestea, profesioniști precum cei menționați mai sus s-ar putea să fie nevoiți să încerce renegocierea contractelor. Există, însă, anumite sfaturi de care ei pot ține cont.
Oferirea unei soluții, în funcție de partenerul contractual și nevoile acestuia
În acest articol, apărut pe Harvard Business Review, este menționat faptul că poziția de negociere a chiriașului trebuie să pornească de la nevoile celeilalte persoane.
Acolo sunt date ca exemple diverse fonduri de pensii private, care ar putea pune accentul pe un venit stabil (ceea ce înseamnă că acest lucru ar putea presupune că partenerul contractual ar putea accepta o chirie redusă, dar plătită în fiecare lună), de pildă. Așadar, primul lucru pe care trebuie să îl ia în considerare chiriașul este să vadă care este nevoia proprietarului/locatorului.
După aceea, este importantă oferirea unei soluții concrete, în sensul oferirii unei alternative, care să țină cont de nevoile ambelor părți.
Găsirea unei soluții avantajoase pentru proprietar/locator, pe termen mediu sau lung
O altă propunere este oferirea unor alternative avantajoase, care ar compensa partenerul contractual pentru neplata la termenul stabilit prin contract sau pentru plata unei sume mai reduse decât cea prevăzut în acordul de închiriere.
Propunerea unei extinderi a perioadei contractuale, astfel încât proprietarul/locatorul să aibă certitudinea că va avea un chiriaș pe termen-lung, ar putea fi o alternativă foarte atractivă pentru acei proprietari care, știind situația pieței actuale, înțeleg că le va fi foarte greu să găsească alți chiriași, pe termen mediu sau lung. De aceea, propunerea actualului chiriaș de a extinde perioada de închiriere ar putea fi foarte avantajoasă pentru proprietar/locator.
Altă soluție ar putea fi renunțarea la unele clauze de denunțare a contractului, pentru a diminua riscul pierderii chiriașului pentru proprietar/locator. Acest lucru ține și de natura situației actuale, care, cum spuneam mai sus, creează riscul unei dificultăți în găsirea unui alt chiriaș.
După aceea, diverse modalități de compensare (ulterioară) a proprietarului/locatorului există:
- oferirea unor compensații alternative, cum ar fi plata ulterioară a chiriei, dar cu dobândă, sau plata unui procent din vânzări;
- oferirea unei participații în afacere în schimbul iertării de datorie în ceea ce privește plata chiriei.
Este important pentru ambele părți să înțeleagă situația exact și să nu existe supoziții
Unul din motivele pentru care renegocierea ar putea fi mai dificilă este neîncrederea pe care părțile contractuale o pot avea una în cealaltă, în special din cauza lipsei de informație.
De aceea, negocierea ar trebui să pornească de la o prezentare sinceră și obiectivă a realității. De exemplu, dincolo de chestiunile de mai sus, chiriașul ar putea să îi arate proprietarului/locatorului că se află într-o situație financiară foarte dificilă și asta face extrem de dificilă plata chiriei. Dacă nu acceptă o renegociere, proprietarul/locatorul s-ar putea să nu mai poată primi nimic.
În plus, ținând cont de situația actuală, foarte multe alte firme se află în situații dificile, ceea ce ar face foarte grea înlocuirea chiriașului cu altul. Dacă proprietarul înțelege astfel de chestiuni, atunci deschiderea sa spre renegocierea ar putea fi alta.