Regimul sancționatoriu propus pentru starea de alertă: Vag, incomplet și aproape la fel de problematic ca cel din starea de urgență, declarat neconstituțional

În proiectul de lege cu măsuri adoptat deja de Guvern și aflat acum la Parlament (unde ar trebui să treacă de cele două Camere în cel mai alert mod posibil, dat fiind că starea de urgență se termină pe 14 mai) a prevăzut un scurt capitol privind răspunderi și sancțiuni - atât de scurt că pare a fi lăsat în completare de către Parlament (ceea ce sperăm că se va întâmpla!).

Capitolul 4 din ordonanță stabilește, în termeni generali, că încălcarea prevderilor prezentei legi (actualmente proiect) atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz. Niciun cuvânt despre răspunderea disciplinară, civilă sau penală însă. Cât despre contravenții, există una singură, pe care am prezentat-o în materialul de ieri privitor la programele de muncă flexibile, unde punctam faptul că nu pare a fi corelată cu textul la care trimite, unde nu este prevăzută o obligație, ci o prevedere care are mai mult caracter de recomandare prin modul cum e formulată.

Apoi, în proiect se face trimitere la regulile din Ordonanța Guvernului nr. 1/2001 privind regimul contravențiilor și se stabilește că amenzile contravenționale din prezenta lege se vor putea plăti la jumătate din amenda aplicată (nu din minimul legal, cum e regula).

În două rânduri se face trimitere la "contravențiile prevăzute de prezenta lege", dar nu există decât o contravenție, cea despre care spuneam mai sus și care vizează angajatorii și programele de muncă flexibile.

Cu o doză cât se poate de mare de obiectivism, putem afirma că acest capitol 4 din proiectul avansat de Guvern este ori lăsat incomplet în mod intenționat, urmând să fie completat în Parlament, ori ne înduplecă spre a trage concluzia că Guvernul nu a înțeles nimic din critica adusă de CCR prin recenta decizie ce privește regimul sancționatoriu contravențional din perioada stării de urgență. Guvernul nu a stabilit prin acest proiect de act normativ ce fapte sunt pasibile de amendă, cu excepția uneia, dar la care a ales să se raporteze numărând-o de mai multe ori, nu a descris regimul răspunderilor la care face trimitere, parcă, doar formal.

Câteva dintre ideile punctate de CCR în decizia de săptămâna trecută apropo de regimul contravențiilor:

"(...) actele normative cu putere de lege și actele administrative cu caracter normativ prin care se stabilesc și se sancţionează contravenţii trebuie să întrunească toate condițiile de calitate ale normei: accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate.

Or, Curtea constată că dispozițiile art.28 alin.(1) (din ordonanța privind starea de urgență - n.red.) prin sintagma «nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenţie» califică drept contravenție încălcarea obligaţiei generale de a respecta și de a aplica toate măsurile stabilite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite, fără a distinge expres actele, faptele sau omisiunile care pot atrage răspunderea contravenţională. În mod implicit, stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a elementelor care constituie contravenţia, judecătorul însuşi nu dispune de reperele necesare în aplicarea şi interpretarea legii, cu prilejul soluţionării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

(...) În concluzie, Curtea a constatat că prevederile  art.28  din  Ordonanța  de urgență  a  Guvernului  nr.1/1999,  caracterizate  printr-o  tehnică  legislativă deficitară,  nu  întrunesc  exigenţele  de  claritate,  precizie  şi  previzibilitate  şi  sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie, precum și principiul  restrângerii  proporționale  a  exercițiului  drepturilor  și  libertăților fundamentale, prevăzut de art.53 alin.(2) din Constituție".

În fine, ultimele dispoziții din proiectul adoptat de Guvern stabilesc că prevederile sale vor fi puse în aplicare prin acte subsecvente - hotărâri de Guvern, hotărâri ale Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, ordine de ministru etc.