UPDATE: La reducerea programului, costurile salariale se pot împărți între angajator și stat. Măsura, inaccesibilă momentan

Mai exact, măsura este aplicată în cazurile în care angajatorii își reduc temporar activitatea din cauza instituirii stării de urgență, de alertă sau de asediu, conform OUG 132/2020. Măsura se va aplica concret în condiții ce trebuie stabilite, prin hotărâre a Guvernului, până la 9 septembrie 2020.

Reducerea este permisă cu până la 50% din programul de lucru trecut în contractele individuale de muncă, însă numai cu informarea și consultarea prealabilă a salariaților. Practic, decizia este a angajatorului, dar acesta trebuie să informeze și să se consulte mai întâi fie cu sindicatul, fie cu reprezentanții salariaților, fie cu salariații, după cum e cazul la fiecare firmă.

„Reducerea timpului de muncă (...) se stabilește prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puțin 5 zile lucrătoare consecutive, angajatorul având obligația de stabilire a programului de muncă pentru întreaga lună. Reducerea timpului de muncă se aplică și în cazul programului de muncă în ture, precum și în cazul programului de muncă inegal. Decizia angajatorului privind reducerea timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile și drepturile salariale aferente se comunică salariatului cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii și se transmite în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară producerii acesteia”, scrie în ordonanța de urgență publicată aseară în Monitorul Oficial.

Așadar, reducerea programului de lucru implică automat o reducere a salariilor pe termen limitat, iar aici intervine ajutorul statului. În esență, costurile salariale se vor împărți între angajator și stat: angajatorul va suporta cel puțin 50% din salariile întregi ale lucrătorilor, în timp ce statul va suporta 75% din diferența dintre salariile întregi și salariile reduse.

„Pe durata reducerii timpului de muncă (...) salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat”, scrie în document, cu precizarea că indemnizația de 75% este plătită inițial de angajator și recuperată apoi prin mecanismul decontului.

De exemplu, să luăm cazul teoretic al unui salariat plătit cu 3.000 de lei brut. Conform mecanismului stabilit de Guvern, angajatorul suportă, de exemplu, 1.500 de lei, în timp ce statul suportă 1.125 de lei.

Banii vor fi ceruți lunar pentru decontare, în luna curentă pentru luna anterioară, după ce angajatorul plătește sumele nete către salariați și declară și plătește la stat taxele aferente. Acea indemnizație de 75% este considerată venit salarial pentru care se datorează impozit pe venit și contribuții sociale (sănătate, pensii și muncă). Regulile efective pentru decontarea banilor și perioada de aplicare a mecanismului kurzarbeit în 2020 trebuie stabilite prin hotărâre a Guvernului, până la data de 9 septembrie 2020.

Reducerea programului și solicitarea decontării indemnizației de 75% sunt posibile dacă măsura afectează cel puțin 10% dintre salariații firmei și dacă există o scădere a cifrei de afaceri de cel puțin 10% față de aceeași perioadă a anului trecut (în luna anterioară sau cel mult cu două luni înainte de luna în care se reduce programul de lucru). Pentru angajatorii ONG-uri, PFA-uri, II-uri și IF-uri, scăderea de 10% trebuie să fie la veniturile realizate.

Interdicții pentru perioada de kurzarbeit

Cât timp angajatorul beneficiază de kurzarbeit, n-are voie nici să angajeze noi salariați pentru tipul de muncă pentru care s-a redus programul, nici să subcontracteze activități ce pot fi făcute de salariații cu programul redus.

Totodată, munca suplimentară pentru cei cu program redus este interzisă. Tot interzise sunt și concedierile colective și acordarea de bonusuri și adaosuri la salariile celor din management.

Kurzarbeit nu se poate cumula cu ajutoarele date în prezent pentru reactivarea salariaților aflați în șomaj tehnic sau pentru angajarea anumitor categorii de șomeri. Cumulul nu este permis nici cu ajutorul stabilit prin OUG 132/2020 pentru lucrătorii sezonieri.

Măsura permite evitarea concedierilor

Ministerul Muncii anunțase că pregătește o ordonanță pentru kurzarbeit spre finalul lunii iunie 2020, conform unui comunicat de presă de la acel moment. Inițial, se dorea ca măsura să se aplice de la 1 august 2020.

Autoritățile spun că implementarea kurzarbeit în România -- pe modelul creat de germani și aplicat de ei cu succes în timpul crizei financiare din perioada 2008-2009, conform celor de la Financial Times -- va duce la păstrarea locurilor de muncă. Cu alte cuvinte, în acest fel sunt evitate concedierile, iar salariații care lucrează cu program redus păstrează un nivel decent al veniturilor lunare.

„Printr-o astfel de măsură, Guvernul urmărește păstrarea locurilor de muncă, menținerea angajaților fideli obiectivelor companiilor și a unor persoane în a căror pregătire companiile au investit anterior crizei, crearea unui cadru adaptat care să permită flexibilizarea timpului de lucru prin asigurarea unor venituri sustenabile pentru angajați, modernizarea cadrului legal în sensul în care acesta să se adapteze nevoilor angajaților și ale angajatorilor, în situații excepționale, precum și diminuarea riscurilor epidemiologice prin reducerea programului de lucru”, scrie în comunicatul ministerului.

Citește și: Patru variante pentru optimizarea programului de lucru la angajatori, în funcție de activitatea curentă.

Coincidență sau nu, la Parlament a fost înregistrat recent un proiect de lege prin care se propune o măsură asemănătoare celei stabilite de Guvern. În esență, angajatorii care reduc programul și salariile ar urma să primească, la cerere, bani de la stat pentru a acorda salariaților o idemnizație de 60% din salariul de bază, timp de 12 luni.

În altă ordine de idei, Guvernul deja a stabilit două măsuri de sprijin pentru reactivarea salariaților, cu bani de la stat. Una este decontarea, timp de trei luni, a 41,5% din salariile celor întorși din șomaj tehnic, iar alta este decontarea, timp de 12 luni, a 50% din salariile anumitor șomeri angajați până la finalul anului 2020.