UPDATE: Kurzarbeit: 21 de întrebări și răspunsuri despre măsura devenită accesibilă pentru angajatori

Pe scurt, programul Kurzarbeit este reglementat prin OUG 132/2020, procedura de decontare la stat a unei părți din salariile lucrătorilor este în HG 719/2020, iar modelele actelor ce sunt folosite de angajatori sunt în Ordinul Ministerului Muncii 1.393/2020. Ajutorul poate fi cerut deja prin platforma aici.gov.ro.

1. Când se poate accesa programul Kurzarbeit?

Programul Kurzarbeit este accesibil dacă vorbim de o reducere temporară a activității din cauza instituirii stării de alertă, urgență sau asediu. Într-o asemenea situație, angajatorul poate să reducă programul de lucru al salariaților cu până la 50% din programul trecut în contractele individuale de muncă ale acestora. Reducerea activității trebuie să fie justificată de o diminuare a cifrei de afaceri (sau a veniturilor, în cazul anumitor entități), din luna anterioară reducerii programului de lucru, cu cel puțin 10% față de aceeași perioadă a anului 2019. Iar reducerea programului de lucru trebuie să afecteze cel puțin 10% dintre salariații angajatorului.

2. Trebuie să fac ceva înainte de a decide să reduc programul de lucru?

Da, angajatorul trebuie să informeze și să se consulte în avans cu sindicatul, cu reprezentanții salariaților sau direct cu salariații, în funcție de situația aplicabilă fiecărei firme.

3. Este necesar un acord pentru reducerea programului de lucru?

Nu. Ordonanța Kurzarbeit prevede că sunt obligatorii numai informarea și consultarea, nu și obținerea unui acord din partea sindicatului, reprezentanților salariaților sau salariaților. Decizia aparține, în final, angajatorului.

4. Cum iau decizia reducerii programului de lucru?

Reducerea programului de lucru cu maximum 50% (ce este aplicabilă inclusiv muncii în ture sau programului inegal) se stabilește prin decizie internă a angajatorului, pentru o perioadă de minimum cinci zile lucrătoare consecutive. Totodată, angajatorul stabilește programul întregii luni.

5. Trebuie să informez salariații?

Da. Decizia despre reducerea programului de muncă, programul de lucru și repartizarea acestuia pe zile, dar și salariile aferente, sunt comunicate salariaților cu minimum cinci zile înainte de reducerea efectivă a programului de lucru. Măsura trebuie transmisă în Revisal cel târziu în ultima zi înainte de trecerea la programul redus de lucru.

6. Cât de mult pot să reduc programul de lucru, ca să accesez programul Kurzarbeit?

Cu cel mult 50% față de programul de lucru trecut în contractele individuale ale salariaților (deci, reducerea poate să fie și de 10%, 20%, 30% sau 40%, de exemplu). În cazul reducerii programului la jumătate, pentru un salariat cu normă întreagă de opt ore pe zi, am vorbi de o trecere la un program de patru ore pe zi.

7. Și salariații lucrează în continuare în timpul programului Kurzarbeit?

Da, salariații cu program redus continuă să lucreze și primesc, dacă programul se reduce cu 50%, un salariu redus, de asemenea, cu 50%. De fapt, exact asta presupune Kurzarbeit - împărțirea costurilor salariale între angajator și stat, pentru a putea continua activitatea economică.

8. Salariații acoperiți de programul Kurzarbeit pot face muncă suplimentară?

Nu. Acest lucru este interzis prin legislație în mod expres. Munca suplimentară nu-i permisă la angajatorul care primește bani de la stat în programul Kurzarbeit. Totodată, angajatorului îi este interzis să angajeze noi salariați pentru tipul de muncă pentru care s-a redus programul și să subcontracteze activități ce pot fi făcute de salariații cu program redus.

9. Deci, angajatorul tot plătește o parte din salarii?

Evident. Angajatorul plătește salariile proporțional cu programul de lucru redus. La o reducere a programului de 30%, de exemplu, salariatul primește 70% din salariul său obișnuit.

10. Păi și statul ce-mi dă?

Concret, ajutorul statului este o indemnizație acordată în plus față de salariul redus deja plătit de angajator. Angajatorul suportă cel puțin 50% din salariile întregi ale lucrătorilor săi, iar statul suportă o indemnizație de 75% din diferența dintre salariile întregi și salariile reduse. Uite și un exemplu, pentru a înțelege mai ușor mecanismul: În cazul teoretic al unui salariat plătit cu 3.000 de lei brut, dacă programul de lucru se reduce cu 50%, angajatorul suportă 1.500 de lei (50% din salariul brut) și statul suportă 1.125 de lei (75% din diferența dintre 3.000 și 1.500). Acea indemnizație de 75% NU este raportată în niciun fel la salariul minim/mediu brut (prin introducerea unei limite maxime, de exemplu).

11. Am voie să fac în așa fel încât să dau salariaților numai partea de bani ce vine de la stat?

Nu. Așa cum scrie și mai sus, esența programului Kurzarbeit este împărțirea costurilor salariale între angajator și stat. Angajatorul reduce cu maximum 50% programul de lucru și plătește salariaților 50% din salariile obișnuite, iar statul acordă acea indemnizație care se cumulează cu salariul redus al angajaților.

12. Și indemnizația aia vine direct de la stat?

Nu. Din păcate, mecanismul de accesare a banilor este unul în sistem decont. Referindu-mă tot la exemplul de la întrebarea numărul 10, angajatorul plătește inițial, din banii lui, suma totală brută de 2.625 de lei (salariul net și taxele aferente, plus indemnizația netă și taxele aferente). Suma totală netă se plătește salariaților la data obișnuită de plată a salariilor.

13. Deci, se plătesc taxe și pentru indemnizația decontată ulterior de la stat?

Da. Pentru indemnizația de 75% se plătesc la stat impozit pe venit și contribuții sociale, ca pentru un venit salarial.

14. Deci, trebuie să suport eu inițial toate costurile (sume nete și taxe) și abia apoi cer decontarea parțială la stat?

Exact. După suportarea tuturor costurilor, angajatorul cere statului să-i deconteze acea indemnizație de 75% (suma netă și taxele aferente). Dacă luăm tot exemplul de mai sus de la întrebarea numărul 10, angajatorul recuperează de la stat 1.125 de lei din totalul de 2.625 de lei.

15. Unde depun cererile pentru decontarea parțială de la stat?

Actele se depun online, prin aici.gov.ro, sau direct în format tipărit la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă. Decontarea se cere în luna curentă pentru veniturile aferente lunii anterioare.

16. Pot cere banii pentru luna anterioară, deși n-am plătit taxele salariale aferente indemnizației de 75%?

Nu. Banii se pot cere numai după ce angajatorul achită salariile și indemnizațiile nete către lucrători și declară și achită la stat taxele aferente.

17. De ce acte am nevoie pentru a cere decontarea?

De o cerere, o declarație pe propria răspundere și o listă a salariaților care primesc acea indemnizație de 75%.

18. Decontarea se face lunar?

Da. Decontarea se face în luna curentă pentru luna anterioară. Din legislație reiese că orice altă periodicitate este inacceptabilă. De exemplu, un angajator nu poate cere în decembrie decontarea pentru veniturile plătite în octombrie. Și nu poate nici să ceară decontarea pentru mai multe luni deodată, în urmă și/sau în avans. Banii de decont vin, prin virament în cont bancar, în maximum zece zile de la data depunerii documentației și după plata taxelor salariale aferente veniturilor plătite pentru luna anterioară.

19. Pot recupera indemnizația de 75% din ce îi plătesc salariatului, dacă n-o mai pot recupera de la stat?

Nu. Ordonanța Kurzarbeit interzice în mod expres acest lucru.

20. Am voie să concediez salariați cât timp aplic programul Kurzarbeit?

Conform legislației, există o interdicție, însă aceasta vizează numai concedierile colective - acestea nu pot fi inițiate. Concedierile individuale sunt permise, teoretic, atât timp cât nu se intră în sfera unei concedieri colective.

21. Cât timp este accesibil programul Kurzarbeit?

Lunar, până la 31 decembrie 2020, inclusiv. Deci, ultima decontare în cadrul programului se cere în ianuarie 2021 pentru decembrie 2020. Desigur, programul poate fi prelungit și în 2021, dacă Guvernul stabilește asta.