În concret, Regulamentul UE nr. 1.150/2019 se aplică în România de duminică. În acest context, redau, mai jos, seria de întrebări și răspunsuri la care m-am referit înainte.
1. Cui i se aplică, mai exact, acest regulament și în privința căror relații?
Conform actului normativ european, acesta „se aplică serviciilor de intermediere online și motoarelor de căutare online furnizate sau oferite spre furnizare întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online și, respectiv, utilizatorilor profesionali de site-uri care își au sediul sau reședința în Uniune și care, prin intermediul serviciilor de intermediere online sau motoarelor de căutare online respective, oferă bunuri sau servicii consumatorilor aflați pe teritoriul Uniunii, indiferent de locul de stabilire sau de reședință al furnizorilor serviciilor respective și indiferent de dreptul aplicabil”.
Mergând dincolo de prevederea complexă citată mai sus și concentrându-ne (acum) doar pe relațiile stabilite între comercianți și marketplace-uri, putem spune că aceasta este principala relație vizată de Regulament. Această relație mai este cunoscută și ca „P2B”, adică „platform to business”.
În esență, Regulamentul urmărește să reglementeze relațiile care se stabilesc între aceste două entități și, mai ales, cum sunt tratați comercianții pe asemenea platforme. Motivul pentru care a apărut Regulamentul este destul de simplu. Marketplace-urile au destul de multă putere și, pentru a se evita practici abuzive din partea lor, s-a decis adoptarea unui act normativ specific. În acest context, Regulamentul ar trebui să aducă anumite avantaje pentru comercianți.
2. Este reglementarea absolut nouă? De când se aplică?
În privința noutății reglementării, ea este nouă, în sensul de act normativ care reglementează asemenea relații direct.
În același timp, există și dreptul european al concurenței care, într-o anume măsură, limita comportamentul abuziv al platformelor online. Însă era nevoie ca acestea să dețină, de exemplu, o poziție dominantă pe piață pentru a fi sancționate pentru abuzuri. Regulamentul, în schimb, vine și se aplică indiferent de cota de piață a platformei, deci acoperă și situații care nu ar fi fost vizate, în mod normal, de legislația concurențială.
În privința datei de la care se aplică, cum spuneam și mai sus, Regulamentul a devenit efectiv din 12 iulie.
3. Ce obligații, concrete, vor exista pentru platforme, în relațiile cu comercianții?
Esența Regulamentului este garantarea echității și a transparenței în relațiile stabilite între aceste două tipuri de entități.
În concret, acest lucru variază de la stabilirea unor termeni și condiții clare și care să reflecte complexitatea relației (nelăsând posibilitatea pentru comercianți de a fi surprinși ulterior plasării produselor pe platformă) la stabilirea unor obligații concrete de transparență. Se merge atât de departe încât să se considere ca fiind nule anumite clauze ce încalcă standardele de transparență.
4. Ce sancțiuni pot fi dispuse pentru nerespectarea Regulamentului?
În această privință, Regulamentul nu prevede nimic, în afară de faptul că, în cadrul considerentelor (partea neoperativă, dar care ajută la înțelegerea și interpretarea actului normativ), se stabilește, în sarcina statelor membre ale UE, obligația de a asigura efectivitatea actului normativ. Acest lucru înseamnă inclusiv impunerea unor sancțiuni pentru abateri.
În acest sens, este în pregătire un proiect de ordonanță de urgență, conform căruia se vor aplica sancțiuni de până la 1% din cifra de afaceri pentru abateri de la prevederile Regulamentului.
5. Ce se întâmplă în cazul unor plângeri din partea comerciantului și, eventual, în situația unor litigii?
Regulamentul va crea un sistem complex de soluționare a plângerilor comercianților, prin care aceștia să poată obține rezolvarea problemelor. În primul rând, Regulamentul stabilește că platformele sunt obligate să pună la dispoziția comercianților utilizatori un sistem intern de soluționare a plângerilor. Bineînțeles, există și posibilitatea introducerii acțiunilor în justiție.
De asemenea, Consiliul Concurenței va fi autoritatea însărcinată cu monitorizarea respectării Regulamentului și cu privire la stabilirea sancțiunilor pentru încălcarea acestuia. Sancțiunile vor putea ajunge până la o sumă de 1% din cifra de afaceri. Mai mult, vor putea fi dispuse măsuri corective, adică măsuri concrete ce privesc comportamentul persoanei vizate.
Atenție! Deși Regulamentul nr. 1.150/2019 se aplică, deja, prevederile din proiectul de ordonanță la care m-am referit mai sus vor intra în vigoare doar după ce Guvernul adoptă proiectul și acesta apare în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (0)