Decizia CCR 601/2020, ce se aplică de miercuri, adică din momentul apariției în Monitorul Oficial nr. 88/2021, stabilește că "dispozițiile art. 164 alin. (1) din Codul civil sunt neconstituționale".
Articolul din Codul civil luat în discuție prevede că “[p]ersoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității mintale, va fi pusă sub interdicție judecătorească”.
Curtea motivează această decizie prin faptul că, în esență, măsura de ocrotire a punerii sub interdicție judecătorească pentru cei cu probleme mintale nu cuprinde și suficiente garanții care să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
“Aceasta (interdicția judecătorească - n. red.) nu are în vedere faptul că pot exista diferite grade de incapacitate și nici diversitatea intereselor unei persoane, nu se dispune pentru o perioadă determinată de timp și nu este supusă unei revizuiri periodice”, apare în motivația deciziei CCR.
În consecință, CCR e de părere că “orice măsură de ocrotire trebuie să fie proporțională gradului de capacitate, să fie adaptată la viața persoanei, să se aplice pentru cea mai scurtă perioadă de timp, să fie revizuită periodic și să țină cont de voința și preferințele persoanelor cu dizabilități”.
Totodată, CCR spune că, atunci când reglementează o măsură de ocrotire, legiuitorul trebuie să ia în considerare faptul că pot exista diferite grade de incapacitate, iar deficiența mintală poate varia în timp. Lipsa discernământului poate îmbrăca diferite forme (totală/parțială sau reversibilă/ireversibilă), caz în care și măsurile de ocrotire ar trebui adaptate acestora, dar care, nu apar în reglementarea măsurii interdicției judecătorești.
Astfel, potrivit Curții, fiecărui grad de dizabilitate ar trebui să-i fie asociat gradul de ocrotire corespunzător. De fapt, spre deosebire de ce s-a întâmplat până acum, o incapacitate nu trebuie să conducă la pierderea tuturor drepturilor, ci fiecare situație trebuie analizată separat și aplicată măsura potrivită.
“Orice persoană trebuie să fie liberă să acționeze în vederea dezvoltării personalității sale, statul, în virtutea caracterului său social, având obligația de a reglementa un cadru normativ care să asigure respectarea individului, deplina exprimare a personalității cetățenilor, a drepturilor și libertăților lor, a șanselor egale, având ca rezultat respectarea demnității umane”, mai apare în decizia CCR.
Interdicția judecătorească reprezintă o măsură de ocrotire a celor ce nu au discernământul necesar îngrijirii intereselor, din cauza alienaţiei sau debilităţii mintale, dispusă numai de către o instanţă judecătorească. Cea mai importantă consecință a punerii cuiva sub interdicție judecătorească este că respectiva persoană nu mai poate încheia singură acte juridice.
Decizia Curții cu privire la neconstituționalitatea prezentată a devenit, odată cu publicarea în Monitorul Oficial, general obligatorie. Parlamentul trebuie acum să opereze modificări legislative pentru a corecta această neconstituționalitate.
Comentarii articol (1)